Măsurile guvernamentale şi efectele acestora asupra bugetului local

Etichete

buget, fiscalitate, guvern, masuri, Oradea

Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură propusă a fi pusă în aplicare începând de anul viitor, va afecta grav bugetele autorităților locale. Cele mai mari pierderi vor fi la nivelul municipiilor reședință de județ, în cazul cărora cota defalcată din acest impozit reprezintă cel puţin 40% din veniturile proprii la bugetul local.

 

Ce vor să facă guvernanții ?

La finalul întâlnirii care a avut loc la Guvern între reprezentaţii municipiilor şi cei guvernamentali, am reţinut, în sinteză, ce vrea să facă Guvernul în privinţa bugetelor locale:  ,,Reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit. În vederea compensării sumelor care se pierd din această reducere, în anul 2018, se vor aloca sume în compensare până la nivelul impozitului pe venit din 2017. Suma în compensare se va diminua cu 50% din excedentul la 31.12.2016. Cota care se va repartiza direct autorităţilor locale va creşte de la 41,75% la 43%.’’

Reducerea propusă, de aproximativ 40% a fondului din care se colectează impozitul pe venit, este cea mai dură masură luată de un guvern împotriva administraţiilor locale din România în ultimii 10 ani. În aceste condiţii, creşterea cotei din impozitul pe venit care se virează direct primăriei localităţii unde angajatul are locul de muncă cu 1,25% are un impact nesemnificativ. Măsura de reducere a acestei surse directe va avea influenţe pe termen lung, afectând grav bugetele de investiţii ale marilor oraşe, predictibilitatea politicilor fiscale locale, gradul de îndatorare şi dezvoltarea economică locală.

Existenţa excedentului devine prin formula propusă o formă de ,,pedeapsă’’ pentru primăriile care au realizat economii la sfârşitul unui an. Luarea în calcul a sumelor la sfârşitul unui an e o situaţie conjuncturală, care de multe ori nu are nicio legătură cu performanţa în administraţie.

 

Cum influenţează aceste măsuri bugetele locale ?

Impozitul pe venit este o reținere, alături de contribuțiile de asigurări de sănătate, de şomaj şi de muncă, care se achită de angajat sau de angajator, aferent salariilor angajaţilor. Acest impozit se distribuie astfel: peste 2/3 către bugetele locale şi diferenţa la bugetul de stat. Toate celelalte contribuţii aferente salariului unui angajat se colectează la bugetul de stat.

Ce face practic Guvernul ? Reducând ponderea acestui impozit, ne-am fi aşteptat să lase diferenţa de bani, ce rezultă din scăderea procentului, la angajaţi sau la angajator. Crescând ponderea celorlalte contribuţii, pe care nu le împarte cu bugetele locale, mută banii la bugetul de stat.

În actuala lege, repartizarea impozitului pe venit se face astfel:

• 41,75% la bugetul municipiului, oraşului sau comunei unde angajatul are locul de muncă;
• 11,25% la bugetul Consiliului Judeţean;
• 18,5% la bugetul de echilibrare în interiorul judeţului;
• 28,5% la bugetul de stat.

În 2016, statul român a colectat din impozitul pe venit 27,8 miliarde lei, din care 18,3 miliarde lei au fost virate în bugetele autorităţilor locale, iar 9,5 miliarde au fost venituri la bugetul de stat. Aceste sume au fost colectate aplicând un impozit de 16%. Dacă facem o simulare cu cât s-ar reduce acest impozit în condiţiile aplicării unei cote de 10% pentru constituirea lui, la nivelul anului 2016, rezultă că s-ar colecta 17,4 miliarde lei, din care s-ar repartiza 11,4 miliarde la bugetele locale şi 6,0 miliarde la bugetul de stat.

Diferenţa între cele două sume care se repartizează bugetelor locale, după formula de 16% faţă de cea de 10%, reprezintă suma pe care guvernul o va ,,confisca’’ de la bugetele locale în favoarea bugetului de stat: 18,3 miliarde minus 11,4 miliarde. Adică cel puţin 6,9 miliarde lei nu vor mai ajunge anul viitor la bugetele locale (dacă luăm în calcul o creştere a masei salariale în 2017 de câteva procente, suma va fi mai mare).

Putem afirma că peste un milliard de euro nu vor mai fi investiţi în 2018 pentru proiecte de dezvoltare locală, afectând economiile locale.

 

Cum influenţează această măsură bugetul local al municipiului Oradea ?

În Oradea, ca urmare a creşterii numărului de locuri de muncă şi a salariilor în ultimii ani, sumele constituite (aplicând procentul de 41,75%) din impozitul pe venit au crescut an de an, anul acesta urmând să atingă o valoare de 39 milioane euro, conform graficului de mai jos :

Ponderea acestui venit în totalul veniturilor proprii a ajuns la 54 %

Analizând creşterea anuală a impozitului pe venit, constatăm că în ultimii 7 ani am avut o creştere anuală medie de 9%, cu o creştere mai bună în ultimii ani, pe fondul populării parcurilor industriale. În anul 2017 a fost o creştere mai mare şi ca urmare a creşterii salariului minim.

Estimând cât am putea încasa în 2018 din impozitul pe venit, în condiţiile în care legislaţia nu s-ar modifica, precum şi prognozând o creştere de 10%, am ajunge la un venit de 43 mil. euro.  Am încasa 4 milioane de euro în plus faţă de 2017.

Nu vom mai încasa cei 43 de milioane euro pentru că, reducându-se cota de constituire a acestui impozit (de la 16% la 10%), baza din care se repartizează procentul nou de 43% va scădea foarte mult.

Calculând la nivelul încasărilor din 2017, în loc să se colecteze 93,4 milioane euro (39 mil. x 41,75 %) total impozit pe venit pe un an din Oradea, la o cotă de 16% se vor colecta 58,5 milioane euro, la o cotă de 10 %, din care ni se vor repartiza direct o cotă de 43%, adică 25 milioane euro.

Aplicând o creştere economică de 10%, am putea încasa anul viitor din impozitul pe venit maxim 27,5 milioane euro.

Vom înregistra un deficit de 15,5 milioane euro în 2018 (43 mil. – 27,5 mil.). Această sumă reprezintă bugetul de investiţii într-un an, fără să cuprindă posibilele credite contractate, fondurile europene câştigate sau rezervele care pot fi constituite la sfârşitul unui an sub formă de excedente.

 

Estimarea compensărilor avute în vedere de guvern

Formula propusă de reprezentanţii Guvernului pentru a mai atenua această ,,confiscare’’ a banilor autorităţilor locale este aceea de a compensa veniturile până la nivelul impozitului pe venit încasat în 2017, suma în compensare diminuându-se cu jumătate din excedentul la 31.12.2016.

La sfârşitul anului 2016, în conturile Primăriei Oradea aveam o sumă de 10,5 milioane euro, din care 5,5 milioane suma pentru sistemul de termoficare, 2,2 milioane euro excedent an curent şi 2,8 milioane excedent (rezerve) constituite în anii anteriori. Aceşti bani (excedentele) nu pot fi folosiţi decât pentru investiţii şi nu pentru cheltuieli de funcţionare. Jumătate din această sumă nu ni se va compensa, adică 5,25 milioane euro. Conform promisiunilor guvernanţilor, ar urma să ni se compenseze diferenţa dintre cât vom încasa efectiv (27,5 milioane euro) şi cât am încasat anul acesta, fără jumătate din banii pe care i-am avut în cont la finalul lui 2016 (33,75 mil. = 39 – 5,25).

S-ar compensa o sumă de 6,25 milioane euro.

 

Suma pierdută de Oradea în 2018 ca urmare a măsurilor fiscale

Adunând cât am încasa anul viitor peste nivelul din acest an cu valoarea care nu se va compensa, vom pierde anul viitor 9,25 milioane euro (5,25 mil+ 4 mil).

De unde vor fi luaţi aceşti bani? Din bugetul de investiţii, pentru că la cheltuielile de funcţionare, la iluminatul public sau la curăţenie este practic imposibil să faci reduceri majore. Ce s-ar putea face cu aceşti bani într-un singur an:

• Un pod peste Crişul Repede şi un pasaj de 4 benzi pe centură; sau
• Un campus şcolar, nou, cu toate dotările, cum este cel construit pentru colegiul Partenie Cosma; sau
• Un spital nou, cum este centrul oncologic din Rogerius; sau
• Reabilitarea a două pieţe cum este Piaţa Unirii; sau
• Asfaltarea şi modernizarea a 20 străzi de pe deal.

Gândiţi-vă cum ar arăta oraşul peste 5 ani, dacă toate investiţiile de mai sus ar fi realizate.

Dacă nu vom reuşi să corectăm aceste măsuri în anii următori, oraşul şi cetăţenii vor fi privaţi de beneficiile acestor investiţii.

 

Efectele ,,confiscării’’ banilor primăriilor de către guvernanţi

Lipsa investiţiilor publice în marile oraşe va încetini dezvoltarea economică a României. De ce?  Mulţi primari au înţeles că dezvoltarea economică este baza prosperităţii comunităţilor. Constatând că primăria are nevoie de bani pentru a face investiţii pentru oameni şi că impozitul pe venit reprezintă o sursă importantă de alimentare a bugetului local, au făcut demersuri pentru a atrage investitori în localitate. Parcurile industriale sunt un astfel de exemplu.

Cu cât erau mai mulţi angajaţi la firmele din oraş şi cu cât salariile erau mai mari, cu atât aveau venituri mai mari la bugetul local şi se puteau realiza investiţii pentru oameni. Aşa a crescut economic Oradea şi alte oraşe. Dar pentru aceasta au trebuit realizate utilităţile în parcurile industriale şi drumurile, podurile şi pasajele noi. Pentru că investiţiile şi locurile de muncă urmează infrastructura. Aşa se generează noi venituri, care permit ca o comunitate să aibă servicii publice, şcoli şi spitale bune.

În condiţiile în care se vor încasa doar sume mici din impozitul pe venitul angajaţilor, investiţiile publice se vor realiza şi amortiza mai greu. Nu va mai fi un interes să se aloce sume importante către infrastructura grea, de exemplu. Va scădea atractivitatea oraşelor şi vor scădea investiţiile private. Cum firmele din 20 de mari oraşe generează peste 2/3 din PIB-ul României, se va încetini dezvoltarea economică a ţării noastre.

Din oraşele mari se ,,exportă’’ prosperitatea în zonele metropolitane, navetiştii au unde lucra, unde să-şi trimită copiii la facultate, unde să se trateze. Cei care locuiesc în zona rurală au unde să-şi vândă produsele. Aşa au prosperat ţările din vestul Europei cu o bună guvernare, susţinând investitorii şi pe cei care muncesc şi având legi drepte. Nivelul lor de prosperitate ar trebui şi noi să urmărim să-l atingem într-un timp cât mai scurt. Cu aceste măsuri însă, ne vom îndepărta de ţinta noastră.

Când un tren vrea să prindă viteză, se ştie că motorul locomotivei are nevoie de combustibil. Atunci locomotiva va putea tracta vagoanele cu o putere mai mare şi trenul va ajunge mai repede la destinaţie. Că place, că nu place, marile oraşe sunt locomotivele ţării.

Mecanicii nepricepuţi ai României au tăiat însă ,,combustibilul’’ locomotivelor judeţelor şi se vor mira că trenurile vor pierde treptat din viteză şi cine ştie când vor ajunge la destinaţie.

Când călătorii vor sesiza întârzierea, vor schimba mecanicii. Sper să mai fie combustibil iar întârzierea să poată fi recuperată.

Strategia de parcări a municipiului Oradea

Etichete

Oradea, parcari, strategie

Consideraţii generale

O politică coerentă privind parcările este una dintre cele mai eficiente pârghii ale autorităţii locale pentru a planifica, administra şi exploata un sistem durabil de transport urban.

Obiectivele care se au în vedere prin politica de parcări sunt:

• Reducerea blocajelor în trafic şi scăderea poluării aerului.

Administrarea corectă a parcărilor reduce circulaţia maşinilor şi scade emisiile de carbon.

• Creşterea numărului de călători pe mijloacele de transport în comun;
• Șanse egale pentru toţi.

Oamenii care vin în centru sau la lucru în oraş şi nu pot folosi mijloacele de transport în comun pentru că nu au un acces facil la aceste servicii au probleme dacă nu găsesc locuri de parcare în zona centrală.

• Revigorarea centrului oraşului. Siguranţă în deplasare.

Extinderea suprafeţelor destinate pietonilor şi bicicliştilor, reducerea traficului în zona centrală şi asigurarea unei discipline în trafic şi la parcare va face ca mişcarea tuturor celor aflaţi în trafic, în special pietoni şi biciclişti, să fie făcută în condiţii de siguranţă.

• Susţinerea creşterii economice.

Restricţionarea posibilităţilor de parcare de lungă durată şi reducerea locurilor de parcare pentru navetişti, amenajarea unor locaţii de parcare pentru cumpărători, vizitatori şi turişti va asigura vitalitatea economică a centrului oraşului.

Politica de administrare a parcărilor va urmări crearea unui echilibru între cererea de locuri de parcare şi ofertă. Se va urmări prevenirea unei situaţii de creştere excedentară a solicitării de locuri de parcare şi, pe de altă parte, aplicarea unor măsuri pentru a creşte numărul de vizitatori în centrul oraşului.

Excesul cererii pentru locuri de parcare generează o congestie a traficului în zona centrală, printr-un trafic suplimentar cauzat de căutarea unui loc de parcare.

Măsurile care vor fi puse în practică pentru buna administrare a parcărilor sunt:

• Creşterea numărului sau a ofertei de locuri de parcare.
• Scăderea numărului de maşini care e necesar să parcheze în zona centrală.
• Soluţii de parcare de scurtă durată.
• Favorizarea parcării pentru rezidenţi şi cumpărători.
• Taxarea diferenţiată funcţie de locaţie şi de timp.

Toate activităţile prin care se instituie taxe de parcare şi se aplică amenzi pentru parcarea ilegală urmăresc reducerea cererii de locuri de parcare şi a numărului de călătorii cu maşina personală în centrul oraşului şi, implicit, reducerea frecvenţei blocajelor în trafic.

Tendinţe care au influenţă asupra politicilor de parcări în Oradea

În ultimii 15 ani, următoarele aspecte au influenţat politicile de parcări în Oradea:

• Creşterea numărului de autoturisme şi a cererii de locuri de parcare.

Îmbunătăţirea situaţiei economice a făcut ca numărul de maşini să creasca în fiecare an, tot mai multe persoane optând să naveteze cu maşina personală, în dauna transportului în comun.

Faţă de anul 2004, când erau înmatriculate în Oradea 52.123 de autovehicule, an de an numărul acestora a crescut. Până în anul 2008, am avut o creştere cu aproape 10% în fiecare an, ajungându-se la 76.657 de autovehicule. Din 2009, ritmul de creştere a parcului auto a scăzut, ajungându-se în 2012 la 85.599. Din 2012 şi până în 2016, am avut o creştere de aproape 5% în fiecare an, ajungând ca la sfârşitul anului 2016 să avem înmatriculate în Oradea 102.339 de autovehicule. Eliminarea taxei de înmatriculare, la începutul acestui an, a avut ca efect o creştere a numărului de maşini înmatriculate şi în Oradea. Ajungând la 500 de maşini la 1000 de locuitori, estimăm o creştere mai lentă în anii următori, înspre media europeană de 600 – 700 de maşini la 1000 de locuitori.

Deoarece, până în 2008, nu exista o limitare a duratei de parcare în zona centrală iar cei care lucrau la instituţiile publice aveau parcarea gratuită sau puteau beneficia facil de abonamente de parcare, majoritatea locurilor de parcare de pe stradă erau ocupate de angajaţi. Această situaţie a făcut ca cei care aveau probleme de rezolvat în zona centrală să aibă tot mai puţine locuri de parcare. Un alt efect generat a fost numărul ridicat de parcări ilegale. Şoferii îşi asumau riscul unei amenzi dacă nu aveau unde parca legal pentru a-şi rezolva problemele.

După 2009, o dată cu punerea în practică a sistemului european de parcări s-a ajuns, treptat, treptat, la un echilibru relativ între cererea de locuri de parcare şi ofertă. Au fost eliminate gratuităţile pentru unii angajaţi. Parcările pe stradă din zonele foarte aglomerate au fost limitate ca durată la două ore, favorizându-i pe vizitatori. Tarifele au fost diferenţiate şi aduse la zi. Au început să fie construite parcări în afara carosabilului: prima, cea din spatele clădirii Tribunalului, finalizată în 2014, a doua la Spitalul Municipal, deschisă în 2016 şi a treia, subterană, aflată în construcţie pe malul stâng al Crişului Repede. Se verifică legalitatea parcărilor şi se iau măsuri pentru asigurarea disciplinei în trafic şi la parcare în zona centrală.

• Creşterea traficului şi a perioadelor de congestionare.

Cu toate că România are printre cele mai puţine maşini în circulaţie dintre ţările europene, raportat la numărul de locuitori, avem cele mai mici viteze medii de trafic. Acest lucru se datorează lipsei autostrăzilor şi a şoselelor ocolitoare a localităţilor, maşinile fiind nevoite să traverseze localităţile, generând ambuteiaje.

Începerea în 2008 a lucrărilor la centura de 16,5 km a centurii ocolitoare a oraşului şi în anii următori la pasajele peste centură şi la dublarea podului Densuşianu au făcut ca în 2016 Oradea să aibă o centură funcţională ce preia majoritatea traficului de tranzit.

• Creşterea volumului de mărfuri şi de pasageri transportate rutier.

Neglijarea infrastructurii feroviare a făcut ca ponderea transportului feroviar să scadă. Cea mai mare parte a mărfurilor au ajuns să fie transportate rutier. În condiţiile integrării europene a ţării noastre şi a creşterii schimbului de mărfuri cu ţările UE, transportul de mărfuri prin Oradea a cunoscut o creştere însemnată, contribuind la îngreunarea traficului.

• Dezvoltarea comunelor din zona metropolitană.

În jurul marilor oraşe din România s-a înregistrat, după 1989, un fenomen de suburbanizare. Disponibilitatea terenurilor din localităţile suburbane şi pretul mai scazut al acestora faţă de cel din oraş au făcut aceste zone atractive, ajungând ca unele comune să-şi dubleze populaţia. Mulţi orădeni sau locuitori din judeţ şi-au construit case în comunele de lângă Oradea, navetând zilnic spre oraş. Această navetă creşte numărul de maşini în trafic dimineaţa şi după amiaza, când oamenii vin la locurile de muncă şi când se întorc acasă.

• Investiţii reduse în reţeaua principală de transport până în 2008.

Cu excepţia porţiunii din şoseaua de centură, pe două benzi, de 5,2 km, ce lega cele două drumuri naţionale spre Deva şi spre Arad, dintre str. Nufărului şi Aradului, până în 2008 în Oradea nu s-au executat noi axe de transport, ci s-a lucrat doar la reabilitarea şi întreţinerea celor existente înainte de 1989. Fără o şosea de centură operaţională, maşinile aflate în tranzit treceau prin municipiu, aglomerând circulaţia pe arterele Magheru, Republicii, Decebal şi Dacia, artere aflate la limita centrului istoric. Traversarea Crişului Repede, pe podurile existente, se făcea greoi, în intervalele orare în care traficul atingea valori ridicate.

Podurile şi drumurile principale noi care au fost construite în perioada 2009 – 2016 au preluat o parte din traficul urban. Cu excepţia axei de circulaţie Gara CFR – zona Cantemir – Nufărul, unde circulaţia se desfăşoară greoi în anumite intervale de timp, accesul spre zona centrală sau către principalele cartiere se face fără probleme majore în trafic.

• Extinderea dezorganizată a zonei de locuit.

Dacă până în anul 2004 Oradea şi-a controlat suprafaţa intravilanului, după acest an, când sectorul imobiliar a cunoscut o dezvoltare generală, intravilanul s-a extins, ajungând în 2010 la aproape 8000 de ha, cu 15% mai mult. Zonele în care oraşul s-a extins cel mai mult sunt: Apateului – Nojoridului, peste 100 de ha; zona Calea Sântandrei, peste 50 ha; zona de dealuri, peste 40 de ha şi zona Oncea – Episcopia Bihor, peste 30 de ha. Cei care şi-au construit case la limita intravilanului, în afara rutelor de transport în comun, vin în oraş cu maşinile personale. Până la extinderea utilităţilor în aceste zone şi la asfaltarea drumurilor pentru a putea conecta cartierele noi la liniile de transport în comun, se va înregistra un trafic suplimentar.

• Schimbarea structurii unor zone şi a amplasării zonelor comerciale.

Vechile zone industriale au fost dezafectate în cea mai mare parte. S-au dezvoltat zone de locuit şi industriale noi. Prin dezvoltarea noilor zone comerciale în afara zonei centrale, fluxurile de trafic s-au schimbat. A crescut circulaţia spre aceste zone. În unele situaţii, infrastructura rutieră nu era dimensionată corespunzător, ceea ce a generat probleme de circulaţie.

Situaţia administrării locurilor de parcare în Oradea

Locurile de parcare în zona centrală a municipiului Oradea se încadrează în următoarele categorii:

• De scurtă durată, marcate cu galben. Sunt situate pe stradă sau în parcări relativ mici in jurul instituţiilor ce oferă servicii publice sau în faţa pieţelor. Durata de parcare pe aceste locuri este limitată la doua ore. Locurile de parcare cu durată limitată sunt administrate de Serviciul parcări. Pe aceste locuri se poate parca exclusiv contra cost. Tariful aprobat este de 2,6 lei/oră. Abonamentele generale nu sunt valabile pe aceste locuri, ci doar cele pentru rezidenţi. Ele sunt destinate în principal celor care au probleme de rezolvat în zona centrală, vizitatorilor şi cumpărătorilor. Restricţia de parcare de două ore a fost introdusă întrucât în aceste zone oferta de locuri de parcare era depăşită de cerere iar cei care-şi căutau un loc de parcare generau congestionarea traficului.

Introducerea parcărilor cu durată limitată a început în 2009, la sfârşitul anului 2010 ajungându-se la peste 500 de locuri de parcare galbene. Numărul acestora a crescut an de an, pe măsura amenajării de parcări în afara carosabilului. În prezent, în zona centrală sunt marcate 2120 de parcări cu durată limitată.

• De lungă durată pe stradă, marcate cu alb. Situate pe străzi secundare sau la limita zonei centrale, care nu sunt în imediata vecinătate a unor zone aglomerate sau a unor parcări amenajate în afara carosabilului. Pot fi folosite contra cost sau cu abonament. Sunt destinate în principal navetiştilor şi rezidenţilor sau celor care trebuie să staţioneze o durată mai mare de timp. Tariful orar pentru parcarea ocazională este egal cu cel de la parcările galbene. Abonamentele lunare costă 70 lei/lună. Dacă se optează pentru un abonament plătit pe tot anul, acesta costă 700 lei/an.

În prezent sunt amenajate în zona centrală 5534 de parcări cu durată nelimitată pe stradî. Între 3500 şi 3900 de abonamente se emit în fiecare lună pentru aceste locuri.

În ultimii ani, o dată cu extinderea zonelor pietonale, au fost desfiinţate de pe carosabil peste 400 de locuri de parcare – cele mai multe în Piaţa Unirii (peste 120 de locuri) şi în zona străzii Independenţei (peste 170 de locuri de parcare). Acestea şi cele de pe strada V. Alecsandri (peste 70 de locuri ) vor fi compensate de noile parcări de pe malul stâng al Crişului Repede, în parcarea subterană ce va fi terminată la sfârşitul anului 2018.

Până în 2018, se prevede marcarea a încă 517 locuri de parcare pe străzile din zona centrală, în locurile unde parcările nu sunt reglementate.

Rezidenţii beneficiază de tarife preferenţiale, 20 lei/lună şi 200 lei/an, având posibilitatea să parcheze în proximitatea reşedinţei.

Parcarea se plăteşte de luni până vineri, de la ora 7 la 18. La final de săptămână parcarea este gratuită. Plata parcării se poate face prin mai multe opţiuni: cu telefonul, prin cele 147 de parcometre amplasate în oraş sau prin tichete.

• Locuri de parcare publice, în afara străzii. Acestea sunt locuri de parcare ce nu sunt amenajate pe un drum public, în care orice persoană îşi poate parca maşina, sub rezerva respectării regulamentelor (de exemplu, plata unei taxe sau un timp de parcare). Acest tip de parcare este deţinută de autoritatea publică şi exploatată de serviciul parcări (parcarea supraterană din spatele Tribunalului cu 455 de locuri, parcarea din curtea Primăriei cu 44 de locuri sau cea de la Spitalul Municipal cu 394 de locuri) sau este deţinută de sectorul privat şi exploatată în regim privat (parcarea subterană de la Oradea Plaza ).

Construcţia parcărilor supraterane publice în Oradea a început din 2012, prima parcare fiind operaţională, în spatele Tribunalului, doi ani mai târziu.

Taxa în parcările din afara străzii este mai mică în acelaşi interval orar ca pe stradă, cu 30%, pentru a încuraja parcarea în afara carosabilului. În parcarea din spatele Tribunalului tariful este de 2 lei/oră. Abonamentele în aceste parcări au aceeaşi valoare ca şi cele de pe locurile cu durata nelimitată de pe carosabil.

În parcarea din curtea primăriei, pentru a încuraja folosirea unui loc de parcare de mai multe ori, primele 30 de minute sunt gratuite, fiecare oră fiind taxată suplimentar pentru descurajarea staţionării.

• Locuri de parcare private în afara străzii. Acest tip de parcare este asociat unor case (rezidenţial) sau unei anumite clădiri de birouri sau comercială (non-rezidenţială). Teoretic, doar locuitorii casei sau cei ce au legătură cu acea clădire pot utiliza acele locuri de parcare. Estimativ, în zona centrală sunt peste 2000 de locuri de parcare de tipul acesta.

Proiectarea străzilor din centru pentru un spaţiu urban de calitate

Ani de zile zona centrală a fost ocupată de maşinile parcate şi de cele din trafic. În afara străzii Republicii, nu există o zonă pietonală exclusivă sau o zonă în care bicicliştii să poată pedala în siguranţă. Alături de celelalte măsuri adoptate în ultimii ani, urmărim punerea în practică a unei serii de măsuri care să schimbe lucrurile. Se are în vedere susţinerea economiei locale, crearea unui mediu plăcut pentru oameni, regenerarea centrului istoric al oraşului şi ajungerea la un trafic fluent, reducând perioadele de congestie. Administrarea parcărilor va fi parte a sistemului de transport integrat.

Străzile din zona centrală au funcţii importante de spaţii publice pe lângă cele legate de traficul auto. Acestea sunt flancate de clădiri de patrimoniu sau de spaţii publice, pieţe sau zone verzi. În timp ce facilitarea circulaţiei este încă o funcţie cheie, ele sprijină şi o serie de funcţii sociale, de relaxare şi de comerţ.

Cerinţele şi impactul pietonilor (care vor fi plasaţi pe primul loc), bicicliştilor şi celor care călătoresc cu maşinile vor fi în acord cu specificul centrului istoric al oraşului.

Străzile din zona centrală urmează să fie reproiectate până în 2020 în vederea reabilitării acestora şi aducerii la un standard corespunzător. La întocmirea proiectelor se va ţine seama de următoarele elemente:

Viteza adecvată pentru traficul urban în zona centrală

Proiectarea străzilor din zona centrală va avea în vedere influenţarea comportamentului şoferilor în vederea reducerii vitezei, contribuind la creşterea nivelului de siguranţă al străzilor. Facilitaţile de control ale vitezei vor fi prevăzute, de la început, în structura străzii:

• alternarea grupurilor de parcări, câte 3 – 5 în fiecare grup, pe cele două laturi ale străzilor înguste va acţiona ca un obstacol şi va încetini viteza maşinilor, forţându-le să urmărească strada curbilinie creată de maşinile parcate (pe str. R. Ciorogariu şi M. Eminescu, de exemplu);
• extensii ale trotuarelor, în locul unor locuri de parcare, în zona trecerilor de pietoni (pentru scăderea timpului de traversare a pietonilor ) sau în zona intersecțiilor, unde se vor planta arbori, monta bănci de odihnă, coșuri de gunoi sau rasteluri de biciclete;
• pe străzile unde pietonii sunt în număr mare, trecerile de pietoni vor fi amenajate la nivelul trotuarului, înălțat, favorizând pietonii și acționând ca un limitator de viteză.

Parcările vor fi îndepărtate de lângă intersecții pentru a mări vizibilitatea pentru mașini și pentru siguranța pietonilor. La cel puțin 5 m de colțul străzilor, parcările vor fi desființate.

Până în anul 2020, o dată cu reproiectarea străzilor din zona centrală respectând cerințele de mai sus, se vor crea zone „Tempo 30”, cu scopul de a face străzile mai liniștite, prin limitarea vitezei la 30 km/h.

Străzi pentru oameni

Proiectarea străzilor se va face punându-se accentul pe interacțiunea dintre oameni. Proiectarea stradală va încuraja acest lucru prin crearea de spații unde copiii se pot juca, oamenii se pot plimba și pot dialoga, pot contempla clădirile și piețele, se pot odihni, unde se pot organiza evenimente și alte activități în condiții de siguranță. Pentru ca aceste lucruri să se petreacă, traficul de mașini nu va trebui să domine străzile în zona centrală.

Spațiile pietonale vor fi extinse în piețe și pe toate străzile din centrul istoric. Trotuarele vor fi lărgite. În tot centrul se va avea în vedere posibilitatea deplasării pe jos, fără nicio piedică. O rețea de străzi care fac legătura între actuala zonă pietonală, malul Crișului Repede și zona cetății va deveni exclusiv pietonală. Această măsură va stimula afacerile din centru, pentru că magazinele și unitățile de alimentație publică cu spații pentru pietoni generează mai multe venituri.

O rețea de piste de biciclete va asigura legătura dintre pista amplasată de-a lungul Crișului Repede și piețele, școlile din zona centrală și zona comercială, prin eliminarea unor locuri de parcare de pe carosabil.

Intersecțiile vor fi concepute luând în considerare, în primul rând, nevoile pietonilor. Ele vor fi proiectate în așa fel încât să fie adaptate zonei respective și formelor urbane. Elementele standardizate nu vor dicta modelul stradal.

Mobilierul stradal va fi localizat în așa fel încât să ofere beneficii maxime, fără a obstrucționa deplasările pietonale.

Materialele folosite vor trebui să confere durabilitate, să fie ușor de întreținut și să fie de bună calitate, cu impact vizual pozitiv în contextul centrului istoric.

Pentru a împiedica intrarea mașinilor în spațiul pietonal, se vor amplasa borne. Acestea se vor retracta la sol pentru a permite accesul limitat al unor vehicule sau pentru intervențiile de urgență. Vehiculelor li se va interzice accesul în zonele pietonale, cu excepția celor de aprovizionare, în timpul anumitor ore din zi.

Pe străzile care se intersectează cu strada Republicii în zona pietonală, locurile de parcare se vor desființa pe o lungime de până la 30 de metri de intersecții, în locul acestora fiind extins spațiul pentru terasele cafenelelor și restaurantelor și instalarea de bănci pentru recreere.

Standarde de parcare

Având în vedere experiența orașelor europene, politicile și standardele de parcare din Oradea vor fi stabilite pe baza celor mai bune practici. Prin standardele de parcare ce se vor aplica, urmărim următoarele obiective: rulaj optim de vizitatori, parcări rezidențiale prioritare, atenuarea congestiilor în trafic și promovarea mijloacelor alternative de transport.

Premiza de la care se pleacă este că disponibilitatea redusă a locurilor de parcare în zona centrală este unul din instrumentele ce vor ajuta la schimbarea comportamentului de călătorie către moduri mai durabile, precum mersul pe bicicletă și mersul pe jos.  Vom urmări ca noile standarde de parcare să fie minime la originea deplasărilor – parcarea rezidențială și maxime la destinații –parcarea micilor magazine și a zonelor de agrement. Standardele minime presupun furnizarea de mai mult spațiu destinat pentru parcări iar cele maxime un spațiu mult mai mic.

Numărul parcărilor de pe stradă va scădea într-un ritm echilibrat, ca efect al amenajării pistelor pentru biciclete, parcărilor pentru biciclete, extinderii spațiilor pietonale și relocarea unor spații stradale pentru liniile de autobuz.

Standardele de parcări în centrul istoric vor fi mai permisive pentru clădirile non-rezidențiale, prin permiterea împărțirii spațiilor de parcare între angajați și alți utilizatori din zonă. Dacă noile construcții sunt în vecinătatea unei parcări în afara carosabilului (până la 300 m distanță), numărul de locuri de parcare ce vor trebui amenajate va putea fi redus dacă antreprenorul negociază rezervarea locurilor pentru angajați în parcarea existentă.

Pentru construcțiile care se vor edifica aproape de stațiile de tramvai sau autobuz (până la 300 m), având nevoie de mai puține locuri de parcare, standardele de parcare vor fi mai permisive.

Plafonarea locurilor de parcare

Oradea va avea în vedere menținerea actualului număr de parcări. În acest sens se va urmări respectarea unui plafon de 6000 de locuri de parcare în centrul istoric, în zona delimitată de străzile pietonale și de o rază de 300 m de la parcările existente sau care sunt planificate a fi executate. Dacă se va crea un spațiu de parcare în afara străzii în zona cu plafon, unul de pe stradă va trebui desființat pentru a menține un număr egal. Această strategie va permite îmbunătățirea și extinderea zonelor pietonale și crearea de noi piațete publice.

Parcarea în afara străzii ar urma să asigure în anii următori peste 40% din spațiile de parcare din zona centrală. Acest lucru va diminua mult impactul vizual al autoturismelor parcate pe stradă și va reduce congestia rezultată din căutarea unui loc de parcare pe carosabil.

Utilizarea veniturilor din parcare

Toate veniturile din parcări vor fi folosite exclusiv pentru amenajarea altor locuri de parcare și pentru extinderea spațiilor pietonale din zona centrală.

Veniturile strânse nu sunt doar o formă de impozitare aplicată automobiliștilor. Banii încasați nu se vor amesteca în bugetul general al orașului. Veniturile vor fi alocate sectorului de transport. O componentă importantă va fi amenajarea de noi locuri de parcare.

În zona rezidențiala a orașului, cartierele de blocuri, unde în multe zone există un deficit de locuri de parcare amenajate, vor fi amenajate, anual, până în 2020, cel puțin 2000 de locuri de parcare.

În zona centrală vor fi proiectate și construite mai multe parcări în afara carosabilului, care vor prelua mașinile ce nu vor mai putea parca pe stradă, datorită extinderii zonei pietonale. Parcările vor fi amplasate ținând seama de amplasamentele disponibile și de „acoperirea” zonei centrale. Numărul de locuri amenajate în noile parcări subterane și supraterane va fi de cel puțin 1500 de locuri.

O altă componentă importantă vor fi spațiile pietonale și pistele de biciclete. De la amenajarea Pieței Ferdinand, la transformarea unor străzi în zone pietonale și până la lărgirea și reabilitarea trotuarelor, reabilitarea și extinderea zonelor pietonale va fi o prioritate în anii următori.

Extinderea actualei rețele de piste de biciclete în zona centrală a orașului va beneficia de alocări de fonduri din veniturile realizate din parcări.

La începutul fiecărui an se va face o informare publică privind veniturile din parcări și modul în care au fost folosiți banii încasați.

Costurile parcărilor

Având în vedere că cererea de locuri de parcare în zona centrală nu va scădea în anii următori și că se impune creșterea spațiilor dedicate pietonilor și bicicliștilor în dauna locurilor de parcare de pe carosabil, e necesar să se construiască noi locuri de parcare în afara carosabilului. Ținând seama de costurile ridicate ale terenurilor în zona centrală, suprafețele reduse ca număr și suprafața unde s-ar putea amenaja noi locuri de parcare și terenurile disponibile, este mai economic să se construiasca pe verticală decât pe orizontală.

În condițiile în care un metru pătrat de spațiu de parcare costă dublu într-o parcare subterană față de una supraterană, acolo unde este posibil se vor construi parcări supraterane. În condițiile în care aceste parcări au un front vizibil la stradă, acesta va fi amenajat în așa fel încât să aibă funcțiuni de birouri sau comerciale cel puțin la parterul fațadei, atât pentru a îmbunătăți aspectul stradal, cât și pentru amortizarea mai rapidă a acesteia. Deoarece veniturile din operarea unei parcări din afara străzii nu pot acoperi investiția inițială și cheltuielile de operare ale acesteia, cel puțin la actualele tarife, la calculul recuperării investiției se vor adauga și veniturile din parcările de pe strada din zona limitrofă parcării, pe o rază de până la 300 m. Acestea vor subvenționa parcările din afara străzii, toate parcările fiind gândite într-un sistem.

Construirea parcărilor în afara străzii implică cheltuieli semnificative. În condițiile în care până în 2020 se va începe construcția unor parcări în afara străzii care vor cumula peste 1500 de locuri de parcare, valoarea investițiilor se va ridica la aproape 20 milioane de euro. În condițiile în care autoritatea publică nu va găsi sursele de finanțare pentru aceste investiții, se va analiza posibilitatea unor parteneriate public-private pentru construirea și operarea acestora. Chiar dacă parcările ar putea fi operate în sistem privat, autoritatea locală va păstra posibilitatea de a influența structura tarifară.

Semnalizarea clară și ghidajul către fiecare parcare, amplasate pe străzile din vecinătatea parcării vor ajuta șoferii să localizeze rapid parcarea.

Reglementarea parcărilor. Politici tarifare

Nivelul optim pe care urmărim să-l atingem în anii următori este ca la 8-10 locuri de parcare să existe 1-2 locuri libere, ceea ce reduce timpul de căutare a unui loc de parcare. Tarifele de parcare stabilite pe stradă pe locurile cu durată limitată vor avea în vedere menținerea la un nivel care să genereze acest raport și care să reflecte valoarea reală a pieței. Gestionarea parcărilor fără un preț corect nu va ajuta orașul, deoarece furnizarea de locuri de parcare gratuite reprezintă un stimulent pentru utilizarea autoturismului, iar numărul celor care vor circula cu mașina va continua să crească.

Parcarea pe stradă în zona centrală va fi organizată pe două zone (galben și alb), astfel: parcare mai scumpă pentru șederi pe termen scurt (două sau trei ore) în centru și în zonele cu cerere mare de parcare, înconjurată de un inel de parcări cu prețuri mai scăzute pentru șederi pe termen mai lung. În paralel, serviciul de transport public va fi dezvoltat în continuare, urmărindu-se o frecvență și o acoperire bună.

În funcție de evoluția cererii de parcare, se va putea introduce și a treia zonă de parcare (zona roșie) în zonele cu cerere foarte mare. În această zonă, tarifele de parcare vor fi mai mari ca în zona galbenă și durata de parcare va fi mai scurtă.

Tichetele de parcare din zona roșie vor putea fi utilizate și în zona mai ieftină, galbenă sau albă, în timp ce un tichet din zona galbenă nu va putea fi utilizat în zona roșie.

Abonamentele anuale nu vor mai permite reduceri. Abonamentul standard pentru rezident se va limita la o mașină pe familie. Pentru a doua mașină tariful va fi dublu.

Tarifele de parcare de pe stradă vor fi stabilite în așa fel încât în același interval orar să fie mai ridicate decât tarifele din parcările din afara carosabilului, în așa fel încât ultimele să devină mai competitive.

În zona piețelor și în parcarea de la primărie se va menține un sistem de parcare cu o primă perioadă de timp gratuită (30 de min. sau o oră), urmată de o creștere treptată a tarifului, cu cât se staționează mai mult. Aceste măsuri descurajează blocarea locurilor de parcare o perioadă mai lungă de timp și generează mai multe locuri disponibile de-a lungul unei zile.

Politicile tarifare adecvate pentru parcarea pe stradă vor fi corelate cu măsurile de centralizare și limitare a locurilor de parcare din afara străzii, cu stimularea modurilor de transport alternative, în așa fel încât să contribuie la o calitate ridicată a vieții în comunitatea noastră.

Impunerea regulamentelor. Control şi sancţionare

Politicile de parcare nu funcționează fără aplicarea regulamentelor și sancționarea ilegalităților.

Aplicarea regulamentelor și sancționarea trebuie să fie eficiente, atente și echitabile. Scopul lor este de a încuraja conformarea la reglementările în vigoare, pentru a menține eficiența utilizării spațiului public. Coerența sancționărilor ajută la menținerea unui nivel ridicat de conformitate.

Autoritatea publică, chiar și în cazul unor parteneriate public-private pentru dezvoltarea sistemului de parcări, va păstra controlul asupra strategiei și politicii de parcări.

Aplicarea regulamentelor și a sancționării care se face în prezent de serviciul parcări, încorporat în aparatul primăriei, va fi menținută sau ar putea fi făcută într-o formă externalizată.

Nivelul actual al sancţiunilor raportat la câştigul salarial din Oradea va fi menţinut şi în anii următori. Pentru prima încălcare a legii se va putea reduce cuantumul amenzii. Pentru recidivişti, amenzile vor putea fi majorate.

Parcarea pe trotuare în centrul istoric va fi complet eliminată, deoarece în prezent mai există câteva zone marginale unde se parchează parţial pe trotuar, afectând circulaţia pietonilor. Din experienţa altor oraşe, o dată ce autoturismele au fost eliminate de pe trotuare, situaţia economică a comercianţilor din zonele respective s-a îmbunătăţit semnificativ iar cetăţenii sunt mult mai încântaţi de oraşul lor.

Se vor proiecta rute de control şi sancţionare, pentru a avea un circuit complet ce coincide cu timpul de staţionare de două ore. Numărul de supraveghetori va fi adaptat în funcţie de gradul de conformare.

Toţi supraveghetorii vor avea acces, cu ajutorul aparatului portabil, la o platformă software care include toate informaţiile despre amenzi şi legitimaţii de parcare. Performanţa serviciului se va măsura prin numărul de maşini parcat corect. De două ori pe an, în aprilie şi octombrie, se va analiza câte maşini au parcat corect. Ţinta care va fi urmărită este ca în 2020 cel puţin 75% din maşini să fie parcate corect.

 

În contextul proiectelor de reabilitare a clădirilor şi de revitalizare a centrului oraşului din ultimii ani, momentul este oportun cu privire la trecerea într-o nouă etapă privitoare la cerinţele de parcare şi la comportamentul de transport. O modalitate importantă de a reduce cererea de parcare, precum şi necesitatea de a furniza un număr suficient de locuri de parcare care să satisfacă cererea maximă, constă în îmbunătăţirea serviciilor de transport în comun şi crearea unor condiţii bune pentru mersul pe jos sau cu bicicleta. Un transport public performant va fi parte a noului pachet de politici privind introducerea gestionării sistemului de parcare.

 

Bibliografie

Shoup, D.C., 2005: The high cost of free parking

Gehl, J. 2012: Oraşe pentru oameni

Kodransky M., Hermann G., 2011: Europe’s Parking U-Turn: From Accommodation to Regulation

Program UE, 2015: Ghid de planificare şi gestionare a sistemului de parcări urbane

NACTO, 2016: Global Street Design Guide

Ionescu-Heroiu, M. şi alţii, 2014 – 2016: Rapoarte ale Băncii Mondiale pentru România

Noul Program de Guvernare creşte povara fiscală a firmelor şi destabilizează economia

Prevederile Programului de Guvernare 2017 – 2020 prezentat de către noul guvern Tudose cuprind modificări semnificative faţă de programul guvernului anterior. Ele fac ca noul program să fie total diferit de programul cu care PSD a câştigat alegerile parlamentare şi au ca efect, dacă vor fi aplicate, împovărarea fiscală a firmelor şi destabilizarea economiei.
Cum s-a ajuns în această situaţie ?
PSD a câştigat alegerile pe baza unui program electoral populist, ce prevedea creşterea salariilor în sistemul public, reducerea unor taxe şi realizarea unor investiţii publice importante. După instalarea guvernului Grindeanu, s-a aprobat un buget optimist care se baza pe creşteri de cheltuieli acceptabile, dublate de o creştere a veniturilor la buget, creştere ce se baza pe absorbţia de fonduri europene şi pe o dezvoltare economică susţinută. S-au pus în practică o serie din măsurile promise: creşterea salariilor bugetarilor precum şi reducerea unor taxe.
Decizia de a mări salariile, fără o analiză şi eventual o restructurare a sistemului public, a crescut cheltuielile peste valorile estimate, aşa cum rezultă din analiza acestora pe primul semestru. Tăvălugul salarial, o dată pornit, nu mai poate fi oprit. Cheltuielile de personal au crescut cu peste 18%, un ritm de două ori şi jumătate mai mare faţă de creşterea veniturilor totale ale statului şi fără o acoperire de productivitate care să fi avut loc în economia reală.
Neacreditarea autorităţilor de management şi nefinalizarea ghidurilor pe programele europene a făcut ca absorbţia de fonduri să fie nesemnificativă. Aşa cum arată lucrurile, stăm mai prost în 2017 faţă de 2010, la trei ani de la începerea unui nou exerciţiu financiar european faţă de perioada anterioară. Asta arată că oamenii din guvern nu au învăţat nimic din experienţa primului exerciţiu şi că riscăm să pierdem iar sume importante din banii europeni dacă nu se remediază urgent întârzierile. Nu există nicio scuză pentru această situaţie. Ca urmare, veniturile din fonduri europene prognozate în acest an nu pot fi realizate.
Nivelul investiţiilor publice a fost mai mic pe primele şase luni decât în primele semestre din anii anteriori. Cel mai probabil această situaţie se datorează incapacităţii autorităţilor guvernamentale de a pregăti şi demara aceste lucrări. Creştere economică pe termen lung fără investiţii nu este posibilă.
Creşterea economică în prima jumătate a anului s-a bazat în principal pe consum. Chiar şi cu această creştere economică, veniturile la buget au fost mai reduse decât cele estimate. În consecinţă, cheltuielile au ajuns la jumătatea anului peste limita suportabilă a bugetului.
Prin măsurile adoptate de PSD, creşterea economică a ţării noastre a fost mutată în cheltuieli suplimentare în zona sistemul public. Fără să fie acoperite de o creştere a veniturilor provenite dintr-o dezvoltare economică susţinută, măsurile anunţate de creştere a salariilor din anii următori e greu de crezut că vor deveni realitate.
Spre deosebire de abordarea guvernamentală, Oradea a pus bani din bugetul local şi din credite pentru a amplifica efectul fondurilor europene, realizând investiţii care au asigurat condiţii pentru o creştere economică susţinută. Această dezvoltare generează prosperitate pentru tot mai mulţi orădeni.
Constatând că lucrurile nu merg în direcţia bună, PSD a luat în calcul o serie de măsuri pentru a compensa creşterea cheltuielilor, încercând să se strecoare între promisiunile făcute şi realitatea economică. S-a modificat OUG 64/2001 iar rezervele constituite din profiturile companiilor de stat pentru dezvoltarea acestora au fost preluate la bugetul de stat. O altă măsura avută în vedere a fost desfiinţarea pilonului II de pensii, ceea ce ar fi făcut ca o sumă importantă să revină la bugetul asigurărilor sociale. N-ar fi prezentat la audieri în comisie noul ministru Ionut Mişa şi la iesire în declaraţia de presă această măsură dacă n-ar fi fost discutată în prealabil. Altminteri, ar fi fost înlocuit din funcţie. Reacţia negativă a mediului politic şi economic i-a făcut să bată în retragere. Cine ştie până când. În completare, guvernul PSD-ALDE îşi propune şi alte măsuri în noul program.
Ce propune noul program ?
Măsuri cu impact semnificativ:
1. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri: ,,Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri), începând cu 1 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit şi va avea 2 sau 3 trepte de impozitare.’’ Ministrul Ionuţ Mişa a declarat că pentru toate firmele treptele de impozitare vor fi de 1 %, 2 % şi 3 % pe cifra de afaceri.
În prezent firmele achită un impozit pe profit de 16%. Microîntreprinderile, care au o cifră de afaceri mai mică de 500.000 euro/an plătesc un impozit pe venit diferenţiat: 3% pe cifra de afaceri dacă nu au angajaţi şi 1% dacă au cel puţin unul.
Impozitul pe cifra de afaceri este acceptat numai pentru microîntreprinderi în scopul reducerii sarcinii administrative. Nu îl regăsim în toate statele UE. La nivel general, niciun stat din UE nu practică impozitul pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit.
Cum justifică reprezentanţii coaliţiei de guvernământ această propunere?
Se porneşte de la o constatare: multinaţionalele îşi optimizează cheltuielile fiscale prin preţuri de transfer, taxe de management şi consultanţă în aşa fel încât să-şi diminueze impozitele plătite. În aceste condiţii, la cifre de afaceri asemănătoare, multinaţionalele înregistrează un impozit pe profit şi de trei ori mai mic comparativ cu o firmă românească.
În plus, România colectează venituri din taxe şi impozite într-o pondere mai mică de 30% din PIB, în timp ce media în UE este de peste 40%. Pentru a susţine cheltuieli publice mai mari ar trebui să ne creştem veniturile.
Dacă aceste măsuri se vor aplica, impactul se va răsfrânge în primul rând asupra companiilor mari şi foarte mari, dintre care peste 40% sunt firme româneşti. Economia românească este una din cele mai polarizate economii din fostele ţări comuniste. Astfel, primele 4500 de companii (1% din totalul companiilor active) concentrează 67 % din veniturile raportate de toate companiile active în 2015. În Ungaria este de 64%, în Polonia 62% iar în Cehia 51%. Pe de altă parte, datorită privatizărilor eşuate, ponderea capitalului românesc în economie este una dintre cele mai scăzute din regiune.
Suntem de acord că fiecare companie trebuie să plătească impozitele în ţara unde-şi face profiturile. În loc să se caute soluţii la cauzele fenomenului, PSD îşi propune să ia măsuri asupra efectelor. Prin această măsură, aproape jumătate din firmele din România, cele mai mari, sunt expuse unor creşteri de impozite începând cu anul următor. Măsura, adoptată în masă, va afecta toate companiile. Soluţiile care să nu afecteze economia nu pot veni decât prin perfecţionarea şi specializarea activităţii ANAF şi luarea unor măsuri exclusiv asupra companiilor care evită impozitarea profitului la nivelul real.
Cum România va depinde în următorii ani de investiţiile străine, creşterea economică şi reducerea decalajelor neputând fi susţinute numai de capitalul autohton, nu avem niciun interes să periclităm relaţiile ţării noastre cu ţările care au cele mai mari investiţii în România şi să alungăm investitorii.
Va apărea o problemă de respectare a legislaţiei UE, a Directivei de TVA care arată că impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, ’’astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar’’. În condiţiile în care economia ţării noastre depinde de piaţa UE, în condiţiile în care Comisia Europeană are în vedere uniformizarea sistemului fiscal, se pune problema ce vom face dacă se va stabili printr-o directivă implementarea măsurilor de către toate statele. Am relua totul de la capăt.
Impozitul pe cifra de afaceri va genera probleme majore companiilor. Cota se va regăsi în preţurile produsului final şi va crea probleme concurenţiale firmelor româneşti în raport cu cele europene. Acest impozit nu este deductibil. Prin urmare va dezavantaja companiile noi sau cele care au un an prost sau înregistrează pierderi. La începutul activităţii firmele nu înregistrează profituri. Chiar dacă au pierderi, impozitul se plăteşte. Dacă înregistrează un sezon slab, plata impozitului îi agravează situaţia.
Impozitul pe cifra de afaceri descurajează companiile ce vor să facă investiţii. Echipamentele performante costă. Fie vor amâna înlocuirea celor vechi, fie vor căuta să achiziţioneze echipamente mai ieftine. În ambele cazuri se va întârzia transferul tehnologic, cu efect asupra productivităţii.
Impozitul va afecta grav industriile care operează cu marje de profituri mici. Aceste industrii fac profituri din rulaje. Impozitul pe cifra de afaceri de 1, 2 sau 3 % ar fi echivalent cu confiscarea celei mai mari părţi a profitului. Acest impozit, în condiţiile în care producătorii noştri sunt într-o competiţie cu alte companii din afara României, nu-şi vor putea mări costurile. Aceşti producători sunt într-o situaţie diferită de supermarketurile care, operând pe piaţa noastră, nu au o concurenţă globală şi care sunt avute în vizor în Polonia, de exemplu. Şi Polonia a fost notificată de Comisia Europeană în a doua jumătate a anului trecut să renunţe la această măsură care încalca directivele europene. Unii au şi contracte semnate şi sunt practic captivi ai unor mari grupuri economice.
Pentru a fugi de impozitare, anumite verigi economice ar putea fi mutate în ţările din vecinătate unde ar fi o legislaţie mai prietenoasă (vezi fenomenul înmatriculărilor în Bulgaria). Circuitele economice actuale ar putea fi perturbate: companiile mai mici, cele care s-au specializat în anumite operaţiuni, ar putea fi înghiţite de companiile mai mari pentru a evita impozitarea repetată.
2. „În ceea ce priveşte salariul minim, acesta va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în ţările dezvoltate din Europa. (…) Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 2000 lei în 2018, 2200 în 2019 şi 2400 în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei în 2018, 2640 în 2019 şi 3000 lei în 2020.’’
În prezent salariul minim brut este de 1450 lei pe lună.
Cum argumentează cei din PSD această măsură ? Cât timp salariile în România sunt mici, oamenii vor migra în vestul Europei în scopul unor câştiguri mai bune. E nevoie deci de creşterea salariului minim.
E adevărat că salariul minim e necesar să crească, pentru a reduce migraţia, dar creşterea în salturi, cu 30 – 40 %, poate crea mari probleme companiilor şi poate genera efecte adverse. De ce ? Companiile au planuri de afaceri, au contracte încheiate, au credite.
Orice creştere salarială ar trebui corelată cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti şi cu realităţile din fiecare judeţ. Cu diferenţa dintre mediul urban şi cel rural.
Creşterea salariului minim va pune o mare presiune pe firme. Firmele fiind forţate să crească salariul minim, neputând creşte preţul produselor sau serviciilor, nu pot creşte peste un anumit nivel fondul de salarii şi astfel nu mai pot ţine pasul şi cu creşterea proporţională a salariilor celorlalţi angajaţi. Acest fenomen este o realitate. Veniturile celor calificaţi au crescut modest în raport cu cel al necalificaţilor. Acest fapt îi descurajează şi eventual genereaza o emigraţie a oamenilor calificaţi în căutarea unor câştiguri care să reflecte calificarea acestora.
Un alt efect este acela al reducerilor de personal atunci când creşterea salariului minim este peste o limita suportabilă. Firmele neputând majora fondul de salarii, recurg la concedieri de personal. Experienţa arată că la o creştere cu 10% a salariului minim se poate ajunge la o reducere de personal, tineri sau necalificaţi, de până la 2%. Probabil că datorită salariului minim crescut, pe primele luni ale acestui an avem o creştere a şomajului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Un alt fenomen este acela că avem cele mai mari salarii mici raportate la salariul mediu. 25% din angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim, respectiv 1,3 milioane.
3. Înlocuirea cotei unice de impozitare a veniturilor cu impozitul pe venitul global, dublat de depunerea declaraţiilor de patrimoniu: “Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice (…). Totodată începând cu 2018 vom implementa procedura declaraţiilor de patrimoniu”.
Impozitul pe venitul global înlocuieşte impozitul pe gospodărie anunţat în programul anterior de guvernare. Împreună cu declaraţia de patrimoniu va reprezenta o sarcină administrativă suplimentară pentru contribuabili. Având în vedere faptul că o buna parte a populaţiei locuieşte în zona rurală şi nu are experienţa unor astfel de declaraţii, implementarea unui nou sistem se va face greoi.
Înregistrarea declaraţiilor, stabilirea impozitului, evidenţa acestuia precum şi încasarea şi controlul vor genera o creştere a cheltuielilor birocratice. În condiţiile în care nu este clarificat impactul acestei măsuri asupra bugetului, trecerea la acest sistem mult mai complicat decât cel al cotei unice este discutabilă.

Priorităţi ale administraţiei locale în anul 2017

Etichete

2017, Primaria Oradea, prioritati

 

Ne dorim ca în 2017 Oradea să fie în continuare un oraş care se dezvoltă, în care se fac investiţiile publice necesare. Ţinta noastră este să menţinem şi anul acesta un buget de investiţii important, susţinut din surse locale, în afara altor finanţări de tip european, guvernamental sau parteneriate public-privat. În acest scop, am stabilit câteva direcţii prioritare.

1. Alocarea unor sume pentru investiţii şi în 2017. Reducerea impactului măsurilor guvernamentale asupra bugetului local

Obiectivul urmărit este alocarea a cel puţin 10 mil. euro din bugetul local pentru obiective de investiţii şi în acest an. Având în vedere creşterea de cheltuieli şi scăderea de venituri generate de măsurile luate de Guvern, impactul negativ asupra bugetului local se ridică la peste 2 mil. euro.

Neadoptarea unor măsuri de corecţie va avea ca efect reducerea fondului de investiţii cu peste 20 %. Ce s-ar putea face cu cele 2 mil. de euro? Un pod cu două benzi peste Criş costă 3 milioane euro. Un pasaj suprateran cu patru benzi peste centură aproape 5 milioane euro. Reabilitarea tuturor faţadelor nereabilitate ale clădirilor situate în pieţele din centru şi de pe pietonal ar costa 4 milioane de euro, de exemplu.

Care sunt măsurile care influenţează bugetul local ?

a. Majorarea salariilor în administraţia locală cu 20% începând cu 1 februarie. Impactul acestei măsuri este creşterea cheltuielilor de personal cu 7,5 milioane lei. Anul trecut, cheltuielile cu salariile au fost de 31,5 milioane lei, în condiţiile în care angajaţii necesari funcţionării cetăţii au intrat în plată din a doua jumătate a anului.

b. Eliminarea impozitului pentru unele tranzacţii imobiliare. La vânzarea unei case sub valoarea de 100.000 de euro nu se mai plăteşte cota de 3% către bugetul localităţii unde era situat imobilul. Impactul estimat este o scădere de venituri la bugetul local de 3,5 milioane lei.

c. Anularea unor taxe de stare civilă, de permise auto şi de înmatriculare auto ce constituiau venituri pentru bugetul local. Consecinţa este o scădere a veniturilor la bugetul local cu 3,2 milioane lei.

d. Finanţarea integrală de la bugetul de stat a drepturilor asistenţilor persoanelor cu handicap sau a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap. Anul trecut se finanţau de către bugetul de stat maximum 90 % din aceste cheltuieli, cel puţin 10% din fiind suportate din bugetul local. Va rezulta o economie la bugetul local de 2,3 milioane lei.

Efectele cumulate ale măsurilor de mai sus sunt de 11,9 milioane lei (2,6 milioane euro) deficit pentru bugetul local, care vor fi atenuate parțial prin creșterea impozitului pe venitul global ce revine autorităţilor locale (spre exemplu: din creșterea cu 20% a salariilor din administrația publică locală se vor întoarce în bugetul local 500.000 euro sub forma impozitului suplimentar pe salarii).

În final rezultă un deficit de peste 2 milioane euro în bugetul anului 2017.

Aceste date nu ţin seama de creșterea de la 1 februarie a salariului minim cu 16%, de la 1250 la 1450 lei, precum și de creşterea salariilor din educaţie şi sănătate. Până acum aceste cheltuieli au fost suportate prin transferuri de la bugetul de stat. Majorarea cheltuielilor ar trebui acoperită din creşterea alocărilor la costul / elev şi prin majorarea contractelor cu Casa de Sănătate pentru spitale.

Măsuri avute în vedere pentru corectarea deficitului:

• Reducerea cheltuielilor de personal.
• Reducerea cheltuielilor de funcţionare a primăriei.
• Creşterea unor venituri.
• Reducerea unor alocări către companiile publice locale.

2. Finalizarea documentaţiei proiectelor majore ce ar urma să fie finanţate din fonduri europene

Având în vedere posibilitatea începerii lucrărilor înainte de semnarea contractelor de finanţare, intenţionăm să demarăm în acest an următoarele lucrări:

• Podul rutier peste Criş în zona pasarelei situate în aval de primărie (Centrul de Calcul). Durata lucrărilor – 2 ani.
• Extinderea liniei de tramvai în zona Universităţii. Durata lucrărilor – 2 ani.
• Realizarea legăturii dintre strada Bihorului şi giraţia de la Real Episcopia. Durata lucrărilor – 18 luni.
• Reabilitarea şi extinderea zonelor pietonale în centrul istoric: strada Vasile Alecsandri şi Piaţa Ferdinand.

Până la sfârşitul anului se vor finaliza documentaţiile pentru alte proiecte majore ce ar urma să fie începute anul viitor:

• Îmbunătăţirea circulaţiei auto în zona Centrului Civic şi a Bdului Magheru.
• Reabilitarea reţelelor de termoficare – etapa a III-a.
• Construcţia parcărilor supraterane în zona centrală.
• Amenajare accese şi spaţii de parcare la noua sală de sport
• Pasaj suprateran peste giraţia de pe centură în zona Universităţii.
• Începerea lucrărilor la campusul universitar integrat.

3. Stări de fapt a căror rezolvare constituie o prioritate

Datorită unor probleme ce vin din trecut, a unor situaţii neprevăzute şi a impactului social, rezolvarea următoarelor probleme va fi prioritară:

• Continuarea lucrărilor în sistemul de termoficare, pentru reabilitarea reţelelor în vederea creşterii calităţii serviciilor şi funcţionării eficiente.
• Începerea lucrărilor de consolidare în zona alunecării de teren de pe dealul Ciuperca şi refacerea lucrărilor.
• Realizarea legăturii directe între strada E. Teodoroiu şi strada Bihorului pe drumul expres (porţiunea de 600 m din zona Gării CFR).
• Relocarea pieţei Obor pe noul amplasament.
• Îmbunătăţirea colectării deşeurilor în oraş în vederea creşterii curăţeniei şi a reducerii impactului taxei de depunere.
  

4. Oradea să rămână un oraş competitiv, situat în topul locurilor din România unde merită să investeşti

Dezvoltarea economică este premisa rezolvării problemelor sociale. De aceea şi în acest an vom avea în vedere:

– Extinderea utilităţilor în Parcul Industrial II şi III, în vederea atragerii de noi firme.

– Colaborarea cu firmele din Oradea, prin tratarea cu celeritate a solicitărilor acestora şi prin realizarea de parteneriate public-private.

– Continuarea măsurilor de adaptare a învăţământului orădean la realitatea economică (modernizarea internatului de la Colegiul Traian Vuia, cazare de tip hostel la blocul de garsoniere de la Campusul Partenie Cosma, gestionată sub formă de practică a elevilor).

– Continuarea lucrărilor de reabilitare a clădirilor din Centrul istoric, toate faţadele clădirilor din Piaţa Ferdinand şi de pe pietonal urmând să fie reabilitate în următorii 2 ani (buget estimat pe 2017 aproximativ 1 milion euro).

– Organizarea de evenimente culturale şi sportive regulate.

5. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

– Investiţii în sănătate. Vom extinde clădirea Unităţii de Primire Urgenţe, clădire ce va cuprinde şi spaţii pentru farmacie, pentru sterilizare şi laborator.

– Îmbunătăţirea calităţii apei pe malul stâng al Crişului Repede, prin investiţii realizate de Compania de Apă.

– Extinderea spaţiilor verzi în zonele unde acestea sunt insuficiente: zona Ştefan cel Mare – Milcovului şi zona Bumbacului – Morii.

 

Direcţii de dezvoltare pentru oraşul Oradea (V)

5. Oraşul turistic

Vom pune în valoare avantajele competitive: patrimoniul arhitectural, resursa de apa geotermală, staţiunile Băile Felix şi 1 Mai, tradiţiile şi produsele locale. Industria locală îşi va atinge în câţiva ani potenţialul maxim de susţinere a dezvoltării oraşului. Pentru a creşte în continuare nivelul de trai, economia locală trebuie să se dezvolte pe partea de turism şi servicii. Principalele proiecte sunt:

Reamenajarea zonei Crişului Repede. Reamenajarea zonei Crişului Repede ca zonă de agrement. Vom finaliza împreună cu Apele Române reabilitarea malului stâng al Crişului în zona Primăriei Oradea. Pe amplasamentele disponibile de pe ambele maluri, prin concesionarea acestora, se vor amenaja restaurante şi terase.

Muzeele oraşului. Vom susţine în baza unei analize realizate împreună cu Consiliul Judeţean mutarea muzeului în cetate. În felul acesta cetatea ar fi pusă în valoare, vizitatorii având posibilitatea să viziteze atât zidurile cât şi exponatele. În curtea palatului princiar vor fi organizate evenimente regulate.

Casa Darvas va fi reabilitată din fonduri europene. Vom amenaja aici muzeul Art Nouveau. Sinagoga de pe strada Primăriei va deveni muzeu pe baza unui parteneriat cu Consiliul Judeţean. Muzeul francmasoneriei va fi amenajat în clădirea fostei vămi.

Sala de sport polivalentă. Vom susţine construcţia sălii de sport polivalentă de 5000 de locuri, în care urmează să se organizeze competiţii sportive, târguri, expoziţii şi concerte. Suprafaţa sălii va fi de 8600 de mp. Va avea două terenuri: unul principal şi unul secundar, ce vor fi separate prin elemente culisante. Valoarea investiţiei este de 18 mil. euro şi va fi derulată prin Compania Naţională de Investiţii.

Sala de spectacole şi evenimente a fostului cinematograf Transilvania va fi reabilitată.

Aquapark-ul va fi una din principalele atracţii de relaxare în Oradea. Zona de sport de performanţă va fi conexată bazinului olimpic.

Acquapark-ul Wellness Thermal Nymphaea

Evenimente. După construirea facilităţilor pentru evenimente vom susţine organizarea acestora în asa fel încât Oradea să devină un oraş cunoscut pentru evenimentele sportive, pentru conferinţele şi expoziţiile care au loc aici.

Pe măsură ce oraşul se dezvoltă economic şi îşi rezolvă problemele primare, va exista o cerere mai mare de activităţi culturale. Vom organiza evenimente la fiecare sfârşit de săptămână. Parte din acestea vor fi susţinute de primărie, parte de Consiliul Judetean prin teatre, filarmonică şi ansamblurile acestuia.

Vom susţine dezvoltarea unor servicii medicale de calitate pentru încurajarea turismul medical.

Fuziunea cu Sînmartinul. Fuziunea cu Sînmartinul va crea condiţiile ca Oradea să devină capitala turismului balnear din România şi cel mai vizitat oraş din vestul ţării în următorii ani. Vom susţine ridicarea nivelului staţiunilor Băile Felix şi 1 Mai la standarde europene.

Direcții de dezvoltare pentru orașul Oradea (IV)

4. Oraşul inteligent

Oraşul universitar

Vom susţine dezvoltarea şi creşterea calităţii învăţământului superior. De la un anumit nivel al economiei unui oraş, o universitate puternică influenţeaza major ritmul de dezvoltare. Un sistem economic performant are nevoie de manageri, de specialişti şi de inovatori. Şi noi avem nevoie de astfel de oameni. Oradea încă pierde tineri talentaţi în favoarea altor ţări sau orașe, care-i atrag cu perspectiva unei vieţi mai bune. Unii se întorc, transferând tehnicile şi metodele pe care le-au învăţat, alţii se stabilesc în alte locuri. E necesar să luăm măsuri care să reducă numărul celor care pleacă şi să încurajăm venirea în oraş a oamenilor talentaţi.

Întreg amplasamentul dintre Peţa şi Rulikowski va fi un campus universitar. Toate facilităţile universitare (clădiri de curs, cămine studenţeşti, laboratoare etc.) vor fi concentrate în acest perimetru în circa 8 ani. Primăria şi Consiliul Judeţean vor întocmi în parteneriat cu Universitatea un plan de dezvoltare. Vom aloca bugete multianuale de investiţii de cel puţin 1,5 mil. euro anual pe baza unei înțelegeri şi cu Ministerul Educaţiei. Pe măsură ce se vor finaliza investiţiile, facultăţile se vor reloca în campus.

Programul lumină, trafic şi mobilitate

Pe arterele principale şi în centrul istoric vom amplasa o infrastructură conectată ce va furniza informaţii locale prin internet. Stâlpii „inteligenţi’’ vor avea încorporaţi senzori de mişcare, cameră de luat vederi şi puncte de conectare la internet. Vom putea astfel regla intensitatea luminoasă printr-un sistem de telegestiune şi vom putea economisi peste 30% din cheltuielile cu energia. Senzorii de mişcare dublaţi de un centru de management al traficului vor genera o circulaţie mai bună. Camerele de vederi vor spori siguranţa în oraş.

Infrastructura digitală

Vom susţine în continuare extinderea infrastructurii de conectare şi digitalizare în vederea dezvoltării serviciilor online. Toţi furnizorii de servicii publice vor fi conectaţi între ei. Nu vom mai solicita documente cetăţenilor dacă acestea sunt deţinute de unul din aceştia. Toate informaţiile legate de oraş ce pot furniza  oportunităţi sau reduce costul vieţii vor fi comunicate digital cetăţenilor.

Spitalele vor fi conectate la o platforma IT şi la un centru de date unic. Analizele medicale vor fi fără cusur în condiţiile efectuării acestora într-un laborator unic complet automatizat.

Vom susţine infrastructura digitală a asociaţiilor de proprietari şi cea individuală în vederea reducerii costurilor administrării blocurilor. Citirile de contoare ale furnizorilor de servicii, termoficarea, apa şi canalul vor fi citite de la distanţă iar datele vor fi transmise asociaţiilor. Locatarii vor fi informaţi digital cu privire la cheltuielile pe care le au pentru optimizarea acestora. Cheltuielile legate de administrarea apartamentelor vor fi transparentizate.

Toate cheltuielile publice vor fi publicate digital de către toţi ordonatorii de credite din subordinea Consiliului Local.

Exploatarea durabilă a apei geotermale

Oraşul va urmări să fie eficient energetic prin asigurarea unui sistem de încălzire combinat între încălzirea de la CET şi cea bazată pe energia geotermală. Vom pune în valoare resursa de apă geotermală pentru orădeni. O companie a oraşului se va licenţia în vederea exploatării apei geotermale. Vom fora puţuri noi de reinjecţie pentru conservarea zăcământului. Vom creşte ponderea utilizării energiei geotermale din totalul consumului de energie termică pentru a reduce preţul energiei.

 

Direcții de dezvoltare pentru orașul Oradea (III)

3. Oraşul cu spaţii publice de calitate

Controlul extinderii urbane. Vom controla extinderea intravilanului. După anul 2004, ca urmare a presiunilor imobiliare, oraşul s-a extins haotic, suprafaţa sa crescând cu circa 600 de ha şi ajungând la 8000 de ha. Asigurarea infrastructurii în aceste zone este deficitară iar realizarea implică alocarea unor sume mari de bani din bugetul local, de care oraşul nu va dispune într-un termen scurt. Bugetele disponibile vor fi alocate, cu prioritate, pentru infrastructura din zonele compact locuite.

Suprafeţe mari de terenuri neutilizate reconvertite. În intravilanul oraşului avem peste 250 de hectare de terenuri ce sunt nefolosite. O categorie importantă o reprezintă fostele platforme industriale şi unităţile militare dezafectate. E nevoie să planificăm utilizarea acestor terenuri (în colaborare cu proprietarii acestora, dacă este posibil) şi a investiţiilor publice aferente acestora. Creşterea densităţii zonelor interioare şi diversificarea unor zone care au în prezent o singură funcţie urbană va asigura şi un transport public viabil. Punerea în valoare a acestora va conduce şi la renaşterea urbană a zonelor limitrofe.

Un centru de oraş distinctiv european. Pieţele centrale şi strada pietonală vor avea toate clădirile reabilitate. Piaţa Ferdinand şi Parcul Traian, până la intersecţia cu bulevardul Magheru, vor fi reamenajate prin extinderea spaţiilor pietonale.

Transformarea străzii V. Alecsandri în zonă pietonală – proiect

Străzi pietonale noi: străzile Vasile Alecsandri şi Aurel Lazăr. Deasupra parcării subterane de lângă sinagogă, pe malul drept al Crişului Repede, va fi amenajată o piaţă pietonală. Clădirea liceului M. Eminescu va fi reabilitată. Fosta policlinică degradată va fi reabilitată în colaborare cu Episcopia Romano-Catolică.

Vom continua lucrările de reabilitare şi punere în valoare a cetăţii. Zidurile de incintă şi bastioanele vor fi reabilitate şi se vor realiza spaţii noi de agrement.

Circulaţia auto în zona centrală va fi descurajată. Spaţiile pietonale vor fi extinse iar calitatea acestora va fi îmbunătăţită. La final de săptămână, circulaţia auto în centru se va închide. Proprietarii clădirilor din centrul istoric vor fi în continuare încurajaţi să-şi reabiliteze fatadele. Cablurile vor fi date jos de pe faţade. Faţada şi sala mare a primăriei vor fi reabilitate.

Bulevardele oraşului vor fi reabilitate (Nufărului, Cantemir, Ştefan cel Mare, Calea Aradului). Actualii stâlpi de iluminat vor fi înlocuiţi cu stâlpi ornamentali, fără cablurile pe care le vedem azi.

Finalizarea asfaltării străzilor din oraşul vechi. Mai sunt încă 53 de străzi în zona plană şi compactă care nu sunt încă asfaltate, în lungime totală de 16,5 km. Valoarea estimată a investiţiilor necesare modernizării acestora se ridică la 7,5 mil euro. Toate acestea vor fi asfaltate.

Cartiere de blocuri reabilitate şi îngrijite. Avand în vedere ca 2/3 din orădeni locuiesc la bloc, vom da în continuare atenţie îmbunătăţirii condiţiilor de locuit din aceste cartiere.

Va continua programul de amenajare a locurilor de parcare din cartiere şi de izolare a blocurilor. Peste 2000 de locuri de parcare în fiecare an vor fi asfaltate. Cel puţin 100 de blocuri urmează să fie reabilitate pentru a reduce cheltuielile de încălzire ale orădenilor.

Toate pubelele de gunoi vor fi amplasate în incinte închise în vederea asigurării curăţeniei şi gestionarii corespunzătoare a deşeurilor.

Parcuri în fiecare cartier. Oradea verde. Avem un plan pentru amenajarea de noi parcuri, în aşa fel încât niciun cartier să nu rămână fără parcuri. Vom creşte cu cel puţin 2 ha pe an suprafaţa spaţiilor verzi. Primăria va prelua terenuri pentru parcuri în cartierele unde oraşul nu mai dispune de terenuri. Parcurile vor fi conectate prin piste de biciclete şi aliniamente de arbori.

 

Direcții de dezvoltare pentru orașul Oradea (II)

2. Oraşul competitiv

După 2008, Oradea a avut o viziune de dezvoltare care s-a bazat pe câteva direcţii: atragerea de investitori noi şi susţinerea creşterii firmelor existente, o infrastructură de bună calitate, îmbunătăţirea continuă a serviciilor publice, reabilitarea clădirilor de patrimoniu, extinderea zonelor verzi şi atragerea fondurilor europene. S-a menţinut un ritm bun de dezvoltare şi rezultatele se văd.

Pentru a face oraşul competitiv, vom susţine în continuare atragerea de investiţii, de noi întreprinderi şi creşterea firmelor existente. Vom încuraja diversitatea economică. Oraşele cu o economie diversă răspund mai bine la schimbările economice. Amestecul de firme multinaţionale şi locale, mari şi mici, fabrici şi servicii sunt cheia stabilităţii.

Vom pune la dispoziţia firmelor terenuri accesibile cu o infrastructură bună. Vom dezvolta două noi parcuri industriale. Unul pe terenul de 50 de ha al fostului CET II de pe strada Ogorului printr-un parteneriat, celălalt pe un teren de 40 de ha preluat de la Ministerul Justiţiei, situat la intrarea în Sîntandrei, după trecerea de cale ferată.

Impozitele locale vor rămâne la un nivel redus şi vor fi predictibile. Agenţia de Dezvoltare Locală  va susţine în continuare companiile ce investesc în oraş şi judet, inclusiv prin construirea de hale în vederea închirierii acestora.

Proiectul cartierului de blocuri din zona Peţa – Ceyrat

Vom adopta măsuri care să crească numărul locuitorilor oraşului. Vom susţine construirea de locuinţe noi la preţuri accesibile. Unul din primele proiecte va fi noul cartier de blocuri din zona Peţa – Ceyrat. Primăria se va implica în construirea de locuinţe ieftine pentru cei care doresc să se stabilească în Oradea.

Ne vom implica în racordarea sistemului de învăţământ la economia locală. E necesar ca tinerii noştri să aibă abilităţile necesare pentru ce locuri de muncă oferă firmele din oraş. Un proiect important va fi susţinerea dezvoltării şcolii de meserii, pentru a avea o mână de lucru calificată.

Vom consolida reputaţia oraşului privind guvernarea sa eficientă şi serviciile publice bune pe care le asigură. Sistemul de termoficare va avea alocat peste 50 mil. euro din fonduri europene pentru reabilitarea magistralelor şi punctelor termice în scopul reducerii pierderilor. Spitalele vor beneficia de investiţii importante şi în anii următori.

Direcții de dezvoltare pentru orașul Oradea (I)

Este cât se poate de clar că nu se poate progresa rapid doar improvizând şi cârpind. E nevoie de un plan după care să se lucreze și trebuie să existe capacitatea de a lua decizii strategice şi de a le pune în practică. Succesul planificării implică continuitate şi o majoritate stabilă în consiliul local. De aceea am stabilit cinci direcţii cheie pe care administraţia locală le va urmări în mandatul următor. Le voi prezenta pe rând.

1. Orașul conectat

Două caracteristici ale dezvoltării în sistemul global sunt creşterea vitezei şi scăderea costurilor legate de deplasarea bunurilor, persoanelor şi informaţiilor. Oradea trebuie să ţină seama de aceste aspecte pentru a menţine ritmuri ridicate de dezvoltare de cel puţin 6%  din PIB pe an.

Conectarea rutieră la autostrăzile europene

Peste 2/3 din exporturile României sunt către Uniunea Europeană. Şi firmele din Oradea îşi transporta rutier majoritatea produselor. Pentru a înlesni transportul, e nevoie ca Oradea să fie conectată la reţeaua de autostrăzi europene. Proiectul care ar asigura această legătură este autostrada Transilvania şi conectarea acesteia la reţeaua europeană ce ajunge până la Debrecen, la 60 de km de noi.

O legătură pe 4 benzi e necesar a fi realizată odată cu autostrada. Va avea 19,5 km, plecând de la giraţia de pe Calea Sîntandrei şi ajungând dincolo de Biharia, la nodul rutier de la intersecţia autostrăzii cu DN Oradea – Satu Mare. Va cuprinde 7 pasaje rutiere şi un nou pod peste Criş şi are o valoare de 85 mil. euro. Durata de realizare ar fi de 2 ani, finanţată din fonduri europene prin Ministerul Transporturilor. Primăria Oradea a realizat documentaţiile necesare proiectului.

Realizarea terminalului intermodal

Situat pe soşeaua Borşului şi conectat la autostradă, acesta va ajuta la poziţionarea oraşului ca centru logistic prin transbordarea containerelor rutier – feroviar. Terminalul va cuprinde trei linii de cale ferată, în lungime totală de 1,8 km, două drumuri colectoare în lungime de 3,8 km, un pasaj rutier, platforme de 3,8 ha, depozite şi clădiri. Investiţiile de 33 mil. euro sunt din fonduri europene.

Electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca – Episcopia Bihor

Conexată cu realizarea terminalului, electrificarea liniei va susţine dezvoltarea transportului de mărfuri pe calea ferată prin reducerea duratei transportului. Mărirea vitezei va facilita şi circulaţia călătorilor pe relaţia Cluj – Bucureşti şi va ajuta navetiştii printr-o cadenţă mai bună a trenurilor şi prin servicii feroviare îmbunătăţite. Valoarea proiectului este de peste 450 mil euro şi se va derula de Ministerul Transporturilor din fonduri europene şi bugetul de stat.

Operarea mai bună a aeroportului

Conectarea aeriană mai bună a oraşului este o condiţie necesară pentru a menţine un ritm ridicat de dezvoltare şi a dezvolta sectorul de servicii şi de turism. Odată cu reabilitarea şi extinderea pistei sunt create condiţiile pentru operarea de curse externe. Pot fi reduse preţurile şi crescut numărul de curse spre Bucureşti. Primăria va acorda subvenţii în vederea reducerii taxelor aeroportuare şi susţinerea unor zboruri strategice în parteneriat cu Consiliul Judeţean. Până în 2020 am putea creşte de peste 3 ori numărul de pasageri, ajungând la 150.000 – 180.000 pe an.

Drumuri şi legături mai bune între Oradea şi comunele din jur

Peste 25% din cei care lucrează în Oradea sunt navetişti din comunele situate în zona metropolitană. Accesul locuitorilor din jurul oraşului la facilităţile oferite de Oradea le permite să aibă condiţii de viaţă mai bune. Firmele din oraş vor avea o piaţă mai mare a forţei de muncă. Principalele proiecte sunt:

Drum ocolitor al cartierului Episcopia între str. Bihorului şi giraţia de la Real,  ceea ce va permite o legătură mai bună a zonei de deal cu ieşirea spre Biharia. Drumul cu o lungime de 2,8 km are o valoare de 7,3 mil. euro şi cuprinde un pasaj rutier.

Asfaltarea drumului dintre cartierul Podgoria şi Osorhei – Fughiu. Lungimea acestui drum este de 3 km, din care 2,2 km pe teritoriul orasului şi 0,8 km pe cel al comunei Oşorhei. Valoarea investiţiei este de 2,5 mil euro din fonduri europene.

Drumul nou de legătura între Oradea şi Băile Felix, în lungime de 4 km. Din strada Ogorului, pe un traseu paralel cu Peţa, va ajunge în Băile Felix, în zona pensiunii Noblesse. Intersecţia cu drumul de acces spre Băile 1 Mai şi cu calea ferată va fi rezolvata printr-un pasaj. Investiţia ce mai cuprinde piste de biciclete, trotuare şi  exproprierile este de aproape 20 mil. euro din fonduri europene.

Drum nou Oradea – Paleu, din zona străzii Izvorului peste dealuri, cu ieşire la drumul judeţean ce duce la Paleu. Va permite un acces suplimentar în zona de deal.

Sistem integrat de transport şi abonamente care să-i susţină pe navetişti. Transportul local va fi conectat cu cel metropolitan. OTL va achiziţiona în anii următori autobuze ecologice de diverse capacităţi, printr-o finanţare europeană, în scopul extinderii liniilor şi al măririi frecvenţei de circulaţie. Valoarea este de 3 mil. euro.

O circulaţie mai bună în oraş

Asfaltarea străzilor de pe deal. Sunt 27 de străzi principale, în lungime de 38 km. Valoarea investiţiilor necesare modernizării acestora este de 19 mil. euro.

Sistem public de transport accesibil şi eficient. Zonele în care oraşul s-a dezvoltat sunt subdeservite. Achiziţia unei noi flote va permite reducerea costurilor prin dimensionarea capacităţii autobuzelor la necesităţile fiecarui cartier şi extinderea liniilor şi a frecvenţei în aceste zone.

Extinderea liniei de tramvai. 75% din totalul de călătorii zilnice sunt efectuate cu tramvaiul iar zona în care oraşul se dezvoltă, spre centură, nu este bine acoperită. O linie dublă de 6 km urmează să fie realizată în zona de sud a oraşului, pe relaţia Calea Aradului, mal stâng Peţa, în spatele Auchan, Piaţa Obor, Universitate, depoul OTL şi iesire la staţia Dimitrie Cantemir. Noua extindere, inclusiv o legătură nouă în zona Calea Aradului – Decebal, va permite o legătură directă între zona Rogerius şi zona Universitate. Investiţia este de 8,5 mil. euro din fonduri europene.

Favorizarea transportului public prin culoare de drum dedicate acestuia şi printr-un parc de biciclete complementar transportului public. Staţiile de  biciclete vor fi amplasate în principalele staţii de tramvai, de unde vei putea lua o bicicletă pentru deplasarea în zona din vecinătate.

Pasaje subterane în zona centrului civic, între podul Dacia şi Piaţa Cetăţii, pentru fluidizarea circulaţiei pe axa Nufărul – Ştefan cel Mare. Investiţia se ridică la peste 20 mil. euro. Pasajul subteran situat între Parcul 1 Decembrie şi catedrală va permite şi o continuitate pietonală spre cetate şi amenajarea Pieţei Gojdu.

Construcţia a trei noi parcări supraterane în zona centrală (pe str. Braşovului lângă magazinul Crişul, pe str. Gheorghe Bariţiu – baza Vointa şi în curtea din spatele Primăriei). Cele trei parcări vor avea peste 1000 de locuri de parcare.

Principalele proiecte implementate în perioada 2012-2016

Etichete

Oradea, Primarie, proiecte

Atragere de investiţii şi creare de locuri de muncă

Parcul Industrial Eurobusiness I

S-au finalizat din fonduri europene investiţiile în realizarea infrastructurii şi a utilităţilor publice în Parcul Industrial Eurobusiness I – atât etapa I cât şi etapa II. Suprafaţa totală a acestui parc este de 130 ha, gradul de ocupare fiind de aproape 100%.

Parcul industrial I în cifre: 42 de rezidenţi, din care 28 de companii active, 4637 de locuri de muncă asumate, din care 3516 de locuri de muncă existente la finalul anului 2015, valoarea investiţiilor asumate de către rezidenţi este de peste 206 milioane euro.

În decembrie 2015, Parcul industrial II din fostul tancodrom a fost extins cu peste 50 de ha, ajungând la o suprafaţă totală de 80 ha. Drumul de acces în parc şi reţelele de apă şi canalizare sunt în curs de finalizare din bugetele locale şi din fonduri europene. Gradul de ocupare este de 25%, suprafaţa liberă 60 ha.

În mai 2015, am obţinut titlul de parc industrial pentru un teren de cca 15 ha situat pe strada Uzinelor, fiind demarate şi lucrările de introducere a utilităţilor. Ele vor fi gata la sfârşitul anului 2017. Gradul de ocupare este de 80%, suprafaţă liberă 2,5 ha.

Veniturile directe încasate de municipiul Oradea în anul 2015 de la rezidenţii parcurilor industriale din cota defalcată din IVG se ridică la 840.000 euro.

 

Infrastructură de calitate

Podul Mareşal Constantin Prezan (zona Dragoş Vodă)

Am adus îmbunătăţiri importante infrastructurii din oraş, mai ales prin lucrările realizate la centură, poduri şi străzi noi.

Principalele lucrări realizate în acest domeniu sunt:

– realizarea podului rutier Mareşal Constantin Prezan peste râul Crişul Repede în zona strada Făcliei – strada Dragoş Vodă;

– drumul expres paralel cu calea ferată, în lungime de 3,5 km, care face legătura dintre podul nou peste Crişul Repede din zona Dragoş Vodă şi cartierul Oncea. Ultima porţiune, în lungime de 660 m, care urmeaza să fie preluată de la CFR, se va finaliza anul acesta;

Pasajul suprateran DN 79 de pe şoseaua de centură

– amenajarea celor două pasaje supraterane între drumul de centură al municipiului Oradea şi drumul naţional DN 76 relaţia Deva şi DN 79 Arad-Oradea;

– reabilitarea străzii Borşului;

– reabilitarea Podului Sf. Ladislau din Piaţa Unirii. Lucrările la podul central vor fi finalizate în luna iunie.

Pentru a realiza o circulaţie mai bună pe centură, am realizat proiectele tehnice şi am expropiat terenurile necesare construirii celor două pasaje supraterane în zona străzilor Nojoridului şi Ciheiului. Prin colaborarea cu Ministerul Transporturilor, acestea sunt într-un stadiu avansat de executare, urmând să fie finalizate anul acesta.

 

Forţă de muncă pregătită

Adaptarea învăţământului orădean la realitatea economică locală a fost în aceşti ani o prioritate a Primăriei Oradea.

Prin colaborarea cu Inspectoratul Scolar, s-a convenit o strategie comună pentru dezvoltarea învăţământului profesional în municipiu. În septembrie 2013, ca urmare a reînfiinţării învăţământului profesional, s-a dat startul Şcolii profesionale Eurobusiness, prin înfiinţarea a şase clase de elevi în patru Colegii Tehnice (Andrei Şaguna, Transilvania, Traian Vuia şi Constantin Brâncuşi). În cadrul Şcolii Profesionale au urmat cursuri de pregătire 100 de elevi, care au realizat practica în cele 14 companii care au fost partenere în acest proiect. Pe lângă asigurarea locului de practică, companiile au oferit burse de studii elevilor înscrişi în cadrul şcolii profesionale.

În 2015 s-au creat premisele pentru organizarea şcolii de meserii, în urma unificării a două colegii tehnice din Oradea (Traian Vuia şi Andrei Şaguna).

S-a inclus în planul de investiţii din 2016 renovarea bazei materiale a noului campus tehnic (cantină, internat, amenajarea curţii interioare), urmând ca partenerii privaţi să fie implicaţi şi ei nu doar în primirea elevilor în practică şi susţinerea lor cu bursă, ci şi în activităţile de dotare a noului campus.

În toată această perioadă, am avut un dialog cu marii angajatori din Oradea şi conducerea Universităţii, pentru adaptarea pregătirii studenţilor la nevoile de specialişti ai acestor companii.

 

Patrimoniul şi atracţiile oraşului puse în valoare

Piaţa Unirii

Am reabilitat Piaţa Unirii din centrul oraşului, proiect în valoare de 24 de milioane de lei, extinzând astfel spaţiile pietonale. În cadrul acestui proiect, unul dintre cele mai importante din ultimii ani, ansamblul Duiliu Marcu din Piaţa Unirii a fost reabilitat, au fost plantaţi peste 70 de arbori şi au fost construite 4 fântâni arteziene, întreaga piaţă fiind pavată cu piatră. Anul acesta vom începe lucrările la strada Vasile Alecsandri şi transformarea acesteia în pietonală, cu zone de terase şi agrement, dar şi reabilitarea faţadelor clădirilor de pe această stradă.

Am început lucrările la reabilitarea piaţetei din faţa magazinului Crişul, unde se va reface pavajul şi bordurile, scările şi jardinierele, se vor realiza lucrări la reţelele de apă şi canalizare.

Palatul Vulturul Negru

Am continuat reabilitarea clădirilor din centrul istoric: Independenţei nr. 3, reabilitare faţade imobil Dunării 2, reabilitare faţade Casa Armatei – Cercul Militar. În prezent se execută lucrări la Palatul Apollo, Palatul Poynar, Palatul Stern, Palatul Moskovits Miksa, Republicii 13, iar anul acesta vom demara lucrări la Palatul Ullman, Casa Adorjan I şi II, Casa Fuchsl.

Am preluat Casa Darvas La Roche, cu o arhitectură unică în lume şi anul acesta am redeschis-o publicului larg, aici urmând să funcţioneze primul Muzeu Art Nouveau din România.

Un obiectiv important l-a reprezentat reabilitarea Pasajului Vulturul Negru. Lucrările au început în 2014 şi, având în vedere complexitatea lor (refacere faţade exterioare la cele cinci corpuri, inclusiv a elementelor ornamentale, înlocuirea învelitorii şi a tâmplăriei, reabilitarea acoperişului şi a sticlei, intervenţii la pictură şi faţade interioare dar şi înlocuire pavaj), acestea sunt în curs de realizare şi în prezent, urmând să fie finalizate în vara acestui an.

Cetatea Oradea

Am finalizat lucrările de reabilitare a Cetăţii Oradea, lucrări în valoare de aproape 90 de milioane de lei. În cursul lunii octombrie a anului trecut, am deschis Cetatea publicului larg şi am organizat acolo Serbările Cetăţii, Festivalul Toamnei Orădene şi Târgul de Crăciun. Spaţiile din Cetate sunt în curs de dare în folosinţă în această perioadă.

Reabilitarea Sinagogii Zion de pe malul Crişului Repede şi punerea ei în circuitul turistic şi expoziţional va fi încă un punct de atracţie în Centrul Istoric.

Complexul Wellness Thermal Nymphaea

Pe amplasamentul fostului ştrand municipal am început anul trecut construcţia Aquaparkului Nymphaea, proiect în valoare de 88 de milioane de lei, care în prezent este finalizat în proporţie de 98%. Aquaparkul va avea în total 12 bazine interioare, 6 bazine exterioare şi 10 aquatobogane. Totodată, complexul este dotat cu o parcare cu 314 locuri pentru autoturisme şi autocare, parcare ce va fi extinsă ulterior. În prezent se finalizează lucrările la parcarea complexului, la bazinul de sărituri şi la amenajările peisagistice exterioare. Complexul Wellness Thermal Nymphaea va dispune de 1.000 de locuri. Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor turistice de agrement şi wellness se va realiza prin introducerea unor noi funcţiuni specifice turismului termoludic: saună, masaj, hidroterapie, aromoterapie, înfrumuseţare.

Creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea în continuare a serviciilor publice

Pentru a creşte calitatea vieţii, am continuat să îmbunătăţim serviciile publice oferite cetăţenilor.

Astfel, în perioada 2012-2016, am asfaltat peste 100 de străzi şi am creat peste 6700 de locuri de parcare. Anul acesta vom reabilita încă 24 de străzi.

Centrul de Afaceri cu Produse Agroalimentare din Rogerius

Pe locul fostei pieţe agroalimentare din Rogerius am construit Centrul de Afaceri cu Produse Agroalimentare, o clădire modernă cu o suprafaţă de 9000 mp, care poate găzdui 1000 de comercianţi.

Am construit parcarea supraetajată de pe strada Tribunalului, pe trei nivele, având 455 de locuri de parcare.

Anul trecut au început lucrările la parcarea subterană din strada Independenţei, iar în prezent se lucrează la blocurile de fundaţie izolată şi la stâlpii de susţinere, peste care se va ridica întreaga construcţie. Aceasta va avea în total 448 de locuri de parcare pe trei nivele.

Parcarea subterană din Rogerius (în construcţie)

În prezent se lucrează şi la parcarea subterană din Rogerius, precum şi la pasajul subteran care va face legătura cu noua piaţă Rogerius de pe strada Corneliu Coposu. Parcarea va avea 412 locuri.

A continuat reabilitarea termică a blocurilor, astfel în ultimii patru ani în Oradea au fost reabilitate termic 43 de blocuri pe fonduri europene, iar în prezent mai avem încă 9 blocuri în execuţie.

Având în vedere că actualul CET are peste 50 de ani vechime şi nu mai corespunde normelor europene de mediu, având şi pierderi semnificative pe reţele dar şi o serie de avarii, am accesat fonduri europene pentru reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Oradea, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice.

Noua centrală pe gaz a municipiului

Am demarat astfel lucrările pentru construirea noii centrale pe gaz şi am reabilitat în cursul anului trecut 17,5 km de reţea de termoficare. Acesta este cel mai important proiect pe care l-a derulat municipalitatea orădeană, atât datorită valorii foarte mari a proiectului, respectiv 77 de milioane de euro, cât şi pentru faptul că are un impact major asupra a peste 140 de mii de cetăţeni ai municipiului nostru. În prezent proiectul se află pe ultima sută de metri, noua centrală fiind deja racordată la sistemul naţional de gaze, s-au făcut probele necesare, în aşa fel încât de la jumătatea lunii aprilie centrala va funcţiona la capacitate maximă iar vechile cazane pe cărbune vor fi oprite. Noua centrală pe gaz va produce atât energie termică cât şi electrică.

 

Calitate mai bună a actului medical în sănătatea orădeană

În toţi aceşti ani am continuat lucrările de modernizare în spitalele orădene şi dotarea cu aparatură performantă.

Bloc operator Spitalul Municipal

Astfel, cu finanţări europene am realizat investiţii în valoare de 4.000.000 euro pentru modernizarea blocurilor operatorii de la Spitalul Municipal şi Spitalul Judeţean, am dotat sălile de operaţie cu aparatură modernă şi am reabilitat secţiile de chirurgie de la cele două spitale.

Am derulat proiectul Viva Anima – Centrul de Intervenţie Cardio-Vasculară Invazivă în cadrul Spitalului Clinic Judeţean, centru în valoare de 2 milioane euro, dotat cu două angiografe funcţionale, sală de operaţii, sală de terapie intensivă, dotarea cu echipamente specifice clinicii de chirurgie cardio-vasculară. În ceea ce priveşte aparatura de imagistică conexă, la Spitalul Judeţean avem în prezent două aparate CT operaţionale, un RMN şi un aparat de radiologie.

Una dintre cele mai importante investiţii realizate în ultimii 40 de ani în sistemul sanitar orădean este contrucţia Centrului Oncologic, situat lângă Spitalul Municipal din Rogerius. Acesta este dotat cu echipamente oncologice de înaltă performanţă, cu secţie de brahiterapie cu accelerator linear de particule unic în ţară şi o staţie centrală de sterilizare performantă.

În scopul îmbunătăţirii sistemului sanitar orădean, în Spitalul Municipal funcţionează Centrul de sănătate şi imagistică Maria. Aici se efectuează investigaţii de imagistică medicală de înaltă performanţă: computer tomograf şi rezonanţă magnetică nucleară.

 

Educaţie adaptată nevoilor oraşului

În ultimii patru ani, municipalitatea a continuat investiţiile în şcoli, reabilitând o serie de clădiri în care funcţionează şcoli, grădiniţe şi creşe.

Campusul Şcolar Partenie Cosma

Cel mai important obiectiv de investiţie în acest sens este realizarea Campusului Şcolar Partenie Cosma. Noul campus va fi gata în cursul lunii aprilie a acestui an şi va cuprinde şapte corpuri importante de clădire şi anume: şcoala cu 24 săli de clasă, un cămin internat cu 300 locuri, o cantină şi un club, garsoniere pentru cadre didactice, ateliere şcoală, respectiv o sală de sport. Valoarea lucrărilor este de aproape 34 de milioane de lei.

Printre celelalte clădiri de învăţământ care au fost reabilitate în aceşti ani sau sunt în curs de reabilitare şi dotare a atelierelor se numără Grupul Şcolar Andrei Şaguna, şcoala Avram Iancu, Liceul Teologic Reformat Lorantffy Zsuzsanna, Liceul Teoretic Lucian Blaga, Şcoala Gimnazială Dimitrie Cantemir, Şcoala Gimnazială Ioan Slavici, Şcoala Gimnazială nr. 16, Şcoala Gimnazială Oltea Doamna, Şcoala Gimnazială nr. 11, Colegiul Naţional Iosif Vulcan, Şcoala Gimnazială Nicolae Bălcescu. Grădiniţa nr. 1, Grădiniţa nr. 54, Grădiniţa nr. 46, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu, Creşa nr. 2, Grădiniţa nr. 43, Grădiniţa nr. 12, Grădiniţa nr. 56, Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, Colegiul Tehnic Traian Vuia, şi construcţia Grădiniţei cu Program Prelungit nr. 60 situată pe strada Liszt Ferencz, cu o capacitate de 240 de locuri.

Primăria Oradea va depune un proiect pe fonduri europene pentru reabilitarea Colegiului Naţional Mihai Eminescu.

 

Programe sociale pentru cei care au nevoie de sprijin

În domeniul social, am finalizat cu succes Centrul de Cazare Temporară nr. 1, Centrul de Cazare Temporară nr. 2, Centrul de Cazare Temporară nr. 3, Centrul de Reintegrare Socială, Centrul de zi ,,Iedera” pentru copiii cu Sindrom Down, Centrul de zi pentru persoane cu scleroză multiplă, Creşa nr. 1 ,,Dumbrava Minunată”, Centrele Sociale Candeo şi Dignitas.

În 2014 am finalizat proiectul intitulat „Reabilitare, modernizare şi extindere clădire în vederea amenajării unui Centru de Reintegrare Socială”, prin care am reabilitat centrul de pe strada Vămii, în vederea oferirii de servicii sociale destinate persoanelor cu handicap încadrate în diferite grade de invaliditate. Valoarea totală a proiectului este de 3 milioane de lei, fonduri europene.

Tot în 2014 am scos la licitaţie un hectar de teren în zona Ceyrat, pe care în prezent se construieşte un Centru pentru vârstnici.

 

Zone verzi şi locuri de recreere. Oradea verde

Parcul Octavian Goga

Am realizat câte un parc în fiecare cartier (Parcul Adona din zona străzii Liszt Ferenc, Parcul Octavian Goga situat pe malul pârâului Peţa, Parcul Liniştii, Parcul Padiş), am amenajat malurile Crişului.

S-au finalizat lucrările la Parcul Salca de lângă complexul comercial Lotus (între strada Meiului şi Pârâul Peţa), etapa I, iar în cursul lunii iunie a acestui an se vor finaliza lucrările şi la etapa a II-a de realizare a parcului Salca, respectiv 3,4 hectare.

Proiectul parcului Arena în şanţul de sud al Cetăţii Oradea, pe o suprafaţă de 1,4 hectare,urmează să fie depus pentru finanţare prin AFM.

Grădina publică Dealul Ciuperca

Am amenajat din fonduri europene Dealul Ciuperca şi l-am transformat într-o grădină publică, respectiv 3,9 hectare, proiect în valoare de peste 7 milioane de lei, care cuprinde zonă verde, zonă de promenadă, cinci puncte panoramice, punct de alimentaţie publică, zone de relaxare, amfiteatru în aer liber şi o pasarelă care asigură trecerea peste calea ferată şi drumul expres.

Am realizat 20,5 km de pistă de biciclete pe raza municipiului Oradea, pistă care leagă Oradea de localitatea maghiară Berettyoujfalu, prin localitatea Borş, şi continuă atât pe malurile Crişului cât şi pe malul Peţei, până la şoseaua de centură.

În cursul anului 2012, s-au continuat lucrările de extindere şi reamenajare a Grădinii Zoologice, proiect în valoare de 6,3 milioane euro, fonduri alocate de Ministerul Mediului şi Consiliul Local al Municipiului Oradea. Au fost astfel reamenajate şi modernizate adăposturile şi a fost extinsă suprafaţa de la 3,7 hectare la 7,5 hectare, iar începând cu luna mai 2013 Grădina Zoologică a fost deschisă publicului.

 

Implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene

Drumul expres

În ultimii patru ani, am reuşit implementarea cu finanţare europeană a o serie de proiecte importante, în valoare totală de peste 247 de milioane de euro. Printre acestea amintim: Reabilitarea Cetăţii Oradea, Complexul Wellness Termal Nymphaea, Piaţa Unirii, Dealul Ciuperca, Sinagoga Zion, reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, realizarea pasajelor supraterane DN76 şi DN 79, realizarea drumului expres, pistele de biciclete, blocurile operatorii de la Spitalul Municipal şi Judeţean, Piaţa Rogerius, introducerea utilităţilor în Parcul Industrial Eurobusiness (etapa I şi II) etc.

Totodată anul acesta vom continua reabilitarea a încă 20,28 km de conducte magistrale, tocmai pentru a diminua pierderile pe reţelele vechi şi eliminarea avariilor.

Tot în acest sens ne dorim ca în 2016 să realizăm terminalul intermodal din Episcopia Bihor. Lucrările vor costa 149.333.063,25 lei cu TVA, echivalentul a 33.413.076,60 de euro, iar durata de realizare a investiţiei este de 24 de luni. Terminalul va fi construit în zona gării CFR din Episcopia Bihor, pe o suprafaţă de 17,76 de hectare, în vecinătatea parcurilor industriale deţinute de municipiul Oradea şi administrate de SC Agentia de Dezvoltare Locala Oradea SA. Construcţia terminalului intermodal de marfă va contribui la dezvoltarea socio-economică a zonei prin veniturile la bugetul local şi prin crearea de noi locuri de muncă.