În fiecare an, de Ziua Mediului se fac diverse acţiuni pentru conştientizarea cetăţenilor asupra importanţei menţinerii unui mediu curat, nepoluat. Desigur, toate aceste acţiuni au importanţa lor. Dar pentru ca ele să aibă efect, ar trebui să fim preocupaţi de mediu nu doar o dată pe an, ci tot timpul. Acţiunile punctuale, demonstrative, de conştientizare a cetăţenilor asupra importanţei păstrării unui mediu curat nu sunt suficiente. E nevoie de măsuri cu caracter permanent, cu efect imediat şi pe termen lung, care să implice atât instituţiile, cât şi cetăţenii. Voi arăta în continuare ce face Primăria oraşului Oradea pentru cetăţeni, pentru un oraş mai curat şi un mediu mai sănătos, dar şi ceea ce ar trebui să facă cetăţenii înşişi în acest sens.
Curăţenia este o prioritate pentru Primăria Municipiului Oradea, dar ea ar trebui să fie o prioritate pentru toţi cetăţenii. Ca să avem un oraş mai curat, este nevoie ca trei factori să colaboreze: e vorba de Primărie, firma de salubritate şi, nu în ultimul rând, cetăţeanul.
Curăţenia oraşului este un lucru care ne priveşte pe toţi, şi fiecare dintre aceşti factori are un rol bine determinat.
Primăria este responsabilă de curăţenia de pe străzi, de cea din parcuri, de terenul dintre blocuri şi dintre case, şi această responsabilitate o rezolvă împreună cu firma de salubritate sau cu cetăţenii. Pentru curăţenia străzilor, primăria a încheiat, în 2006, în urma unei licitaţii, un contract cu RER. Avem 800 de străzi în municipiu, dintre care până anul trecut 450 erau sub contract, iar de anul acesta sunt 500 – celelalte fiind neasfaltate. Aceasta înseamnă că firma de salubritate trebuie să măture aceste străzi, o dată sau de mai multe ori pe săptămână. Tot ea are sarcina de a spăla aceste străzi, începând de anul trecut, când am introdus programul de spălare a străzilor.
Tot RER are şi sarcina de a colecta gunoiul menajer. Suntem conştienţi că populaţia nu este în totalitate mulţumită de felul în care firma de salubritate îşi face datoria. Însă una din problemele majore cu care ne confruntăm este faptul că nu toată populaţia are contract cu firma de salubrizare pentru colectarea gunoiului menajer. Din populaţia de aproximativ 200.000 de locuitori, doar cam 150.000 au în prezent contract de salubrizare. Deci cam 50.000 nu plătesc, aruncând gunoiul fie pe terenul public, fie în pubelele celor care au contract cu RER. Obiectivul nostru pentru perioada următoare este ca cea mai mare parte a orădenilor să aibă contract cu firma de salubritate.
O altă problemă o constituie spaţiile dintre blocuri, pe care Primăria nu are posibilitatea financiară să le îngrijească. Acestea sunt responsabilitatea asociaţiilor de proprietari, care au sarcina de a asigura îngrijirea spaţiilor verzi. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul spaţiilor verzi din faţa caselor, până la carosabil, a căror întreţinere cade, prin lege, tot în sarcina proprietarilor.
Rezultă de aici că, fără implicarea cetăţenilor, obiectivul nostru de a trăi într-un oraş mai curat nu este realizabil. Acesta este şi motivul pentru care Primăria Oradea a iniţiat anul trecut o campanie pentru conştientizarea cetăţenilor în privinţa menţinerii curăţeniei. Ea este necesară pentru că nu toţi orădenii sunt conştienţi că, până la urmă, costurile curăţeniei oraşului sunt suportate, prin taxe şi impozite, de către toţi. Fiecare hârtie aruncată pe jos contribuie la creşterea acestor costuri, care în prezent se ridică la aproximativ 200.000 de euro pe lună. Aruncând mizeria pe stradă, aruncăm de fapt bani. Iar începând de anul trecut, acest lucru se poate constata într-un mod cât se poate de direct de către cei care nu înţeleg să păstreze curăţenia: amenda pentru orice gunoi aruncat pe jos, chiar şi un capăt de ţigară, e de 500 de lei. Fiindcă nu e corect să plătească toţi cetăţenii pentru lipsa de civilizaţie a unora dintre ei.
La acest capitol, mai trebuie spus că, în afară de măturat străzile şi colectarea gunoiului, firma RER trebuie să amplaseze şi coşurile de gunoi stradal. Ca termen de comparaţie, într-un oraş din Germania de dimensiunile Oradiei, sunt cam 10.000 de coşuri de gunoi. Noi am avut 2.700, în prezent avem peste 4.000 şi ne-am propus ca anul acesta să ajungem la 5.000. O problemă o reprezintă vandalizarea acestora, astfel că avem în medie cam 300 de coşuri care trebuie înlocuite.
Acestea sunt doar o parte dintre problemele cu care se confruntă municipalitatea pentru a asigura orădenilor un mediu cât mai curat. Suntem cu toţii conştienţi că un oraş murdar afectează sănătatea locuitorilor săi. Spre exemplu, în Municipiul Oradea, una dintre problemele majore pe care le avem este depăşirea nivelului de acceptabilitate a prafului. De anul trecut Primăria a iniţiat un program de spălare a străzilor, pentru a reduce nivelul prafului. Totodată am identificat sursele de praf din oraş, acesta provenind din trei surse principale: pământul care depăşeşte nivelul bordurilor, lucrările de construcţii şi transportul de materiale de construcţii prin oraş. Am luat câteva măsuri pentru a reduce poluarea cu praf. Una din ele este aducerea reducerea nivelului pământului la nivelul bordurilor, astfel ca, atunci când plouă, pământul să nu mai ajungă pe carosabil. În acelaşi timp, am luat măsuri pentru transformarea terenurilor virane în parcări sau spaţii verzi. O altă sursă majoră de praf sunt lucrările de construcţii, din care rezultă o mare cantitate de moloz. Începând de anul trecut, am dispus ca oricine deţine o autorizaţie de construcţie în Oradea să plătească, din start, contravaloarea punerii la dispoziţie a unui container de gunoi de 7 mc, special pentru molozul care rezultă, care se transportă gratuit la groapa de gunoi. A treia sursă de praf este transportul de materiale ca nisip sau balastru, cu camioane neacoperite; am dispus ca toate aceste mijloace de transport să fie acoperite cu prelată, Poliţia Comunitară având sarcina să aplice sancţiuni celor care nu respectă aceste dispoziţii.
Am speranţa ca, în urma acestor măsuri, în câţiva ani cantitatea de praf din oraş să se reducă semnificativ, şi alături de celelalte măsuri pe care Primăria le ia pentru păstrarea curăţeniei în oraş, să ne atingem obiectivul urmărit, acela de a trăi cu toţii într-un oraş mai curat, într-un mediu mai sănătos pentru noi şi copiii noştri.