Etichete

, , , ,

Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură propusă a fi pusă în aplicare începând de anul viitor, va afecta grav bugetele autorităților locale. Cele mai mari pierderi vor fi la nivelul municipiilor reședință de județ, în cazul cărora cota defalcată din acest impozit reprezintă cel puţin 40% din veniturile proprii la bugetul local.

 

Ce vor să facă guvernanții ?

La finalul întâlnirii care a avut loc la Guvern între reprezentaţii municipiilor şi cei guvernamentali, am reţinut, în sinteză, ce vrea să facă Guvernul în privinţa bugetelor locale:  ,,Reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit. În vederea compensării sumelor care se pierd din această reducere, în anul 2018, se vor aloca sume în compensare până la nivelul impozitului pe venit din 2017. Suma în compensare se va diminua cu 50% din excedentul la 31.12.2016. Cota care se va repartiza direct autorităţilor locale va creşte de la 41,75% la 43%.’’

Reducerea propusă, de aproximativ 40% a fondului din care se colectează impozitul pe venit, este cea mai dură masură luată de un guvern împotriva administraţiilor locale din România în ultimii 10 ani. În aceste condiţii, creşterea cotei din impozitul pe venit care se virează direct primăriei localităţii unde angajatul are locul de muncă cu 1,25% are un impact nesemnificativ. Măsura de reducere a acestei surse directe va avea influenţe pe termen lung, afectând grav bugetele de investiţii ale marilor oraşe, predictibilitatea politicilor fiscale locale, gradul de îndatorare şi dezvoltarea economică locală.

Existenţa excedentului devine prin formula propusă o formă de ,,pedeapsă’’ pentru primăriile care au realizat economii la sfârşitul unui an. Luarea în calcul a sumelor la sfârşitul unui an e o situaţie conjuncturală, care de multe ori nu are nicio legătură cu performanţa în administraţie.

 

Cum influenţează aceste măsuri bugetele locale ?

Impozitul pe venit este o reținere, alături de contribuțiile de asigurări de sănătate, de şomaj şi de muncă, care se achită de angajat sau de angajator, aferent salariilor angajaţilor. Acest impozit se distribuie astfel: peste 2/3 către bugetele locale şi diferenţa la bugetul de stat. Toate celelalte contribuţii aferente salariului unui angajat se colectează la bugetul de stat.

Ce face practic Guvernul ? Reducând ponderea acestui impozit, ne-am fi aşteptat să lase diferenţa de bani, ce rezultă din scăderea procentului, la angajaţi sau la angajator. Crescând ponderea celorlalte contribuţii, pe care nu le împarte cu bugetele locale, mută banii la bugetul de stat.

În actuala lege, repartizarea impozitului pe venit se face astfel:

  • 41,75% la bugetul municipiului, oraşului sau comunei unde angajatul are locul de muncă;
  • 11,25% la bugetul Consiliului Judeţean;
  • 18,5% la bugetul de echilibrare în interiorul judeţului;
  • 28,5% la bugetul de stat.

În 2016, statul român a colectat din impozitul pe venit 27,8 miliarde lei, din care 18,3 miliarde lei au fost virate în bugetele autorităţilor locale, iar 9,5 miliarde au fost venituri la bugetul de stat. Aceste sume au fost colectate aplicând un impozit de 16%. Dacă facem o simulare cu cât s-ar reduce acest impozit în condiţiile aplicării unei cote de 10% pentru constituirea lui, la nivelul anului 2016, rezultă că s-ar colecta 17,4 miliarde lei, din care s-ar repartiza 11,4 miliarde la bugetele locale şi 6,0 miliarde la bugetul de stat.

Diferenţa între cele două sume care se repartizează bugetelor locale, după formula de 16% faţă de cea de 10%, reprezintă suma pe care guvernul o va ,,confisca’’ de la bugetele locale în favoarea bugetului de stat: 18,3 miliarde minus 11,4 miliarde. Adică cel puţin 6,9 miliarde lei nu vor mai ajunge anul viitor la bugetele locale (dacă luăm în calcul o creştere a masei salariale în 2017 de câteva procente, suma va fi mai mare).

Putem afirma că peste un milliard de euro nu vor mai fi investiţi în 2018 pentru proiecte de dezvoltare locală, afectând economiile locale.

 

Cum influenţează această măsură bugetul local al municipiului Oradea ?

În Oradea, ca urmare a creşterii numărului de locuri de muncă şi a salariilor în ultimii ani, sumele constituite (aplicând procentul de 41,75%) din impozitul pe venit au crescut an de an, anul acesta urmând să atingă o valoare de 39 milioane euro, conform graficului de mai jos :

Ponderea acestui venit în totalul veniturilor proprii a ajuns la 54 %

Analizând creşterea anuală a impozitului pe venit, constatăm că în ultimii 7 ani am avut o creştere anuală medie de 9%, cu o creştere mai bună în ultimii ani, pe fondul populării parcurilor industriale. În anul 2017 a fost o creştere mai mare şi ca urmare a creşterii salariului minim.

Estimând cât am putea încasa în 2018 din impozitul pe venit, în condiţiile în care legislaţia nu s-ar modifica, precum şi prognozând o creştere de 10%, am ajunge la un venit de 43 mil. euro.  Am încasa 4 milioane de euro în plus faţă de 2017.

Nu vom mai încasa cei 43 de milioane euro pentru că, reducându-se cota de constituire a acestui impozit (de la 16% la 10%), baza din care se repartizează procentul nou de 43% va scădea foarte mult.

Calculând la nivelul încasărilor din 2017, în loc să se colecteze 93,4 milioane euro (39 mil. x 41,75 %) total impozit pe venit pe un an din Oradea, la o cotă de 16% se vor colecta 58,5 milioane euro, la o cotă de 10 %, din care ni se vor repartiza direct o cotă de 43%, adică 25 milioane euro.

Aplicând o creştere economică de 10%, am putea încasa anul viitor din impozitul pe venit maxim 27,5 milioane euro.

Vom înregistra un deficit de 15,5 milioane euro în 2018 (43 mil. – 27,5 mil.). Această sumă reprezintă bugetul de investiţii într-un an, fără să cuprindă posibilele credite contractate, fondurile europene câştigate sau rezervele care pot fi constituite la sfârşitul unui an sub formă de excedente.

 

Estimarea compensărilor avute în vedere de guvern

Formula propusă de reprezentanţii Guvernului pentru a mai atenua această ,,confiscare’’ a banilor autorităţilor locale este aceea de a compensa veniturile până la nivelul impozitului pe venit încasat în 2017, suma în compensare diminuându-se cu jumătate din excedentul la 31.12.2016.

La sfârşitul anului 2016, în conturile Primăriei Oradea aveam o sumă de 10,5 milioane euro, din care 5,5 milioane suma pentru sistemul de termoficare, 2,2 milioane euro excedent an curent şi 2,8 milioane excedent (rezerve) constituite în anii anteriori. Aceşti bani (excedentele) nu pot fi folosiţi decât pentru investiţii şi nu pentru cheltuieli de funcţionare. Jumătate din această sumă nu ni se va compensa, adică 5,25 milioane euro. Conform promisiunilor guvernanţilor, ar urma să ni se compenseze diferenţa dintre cât vom încasa efectiv (27,5 milioane euro) şi cât am încasat anul acesta, fără jumătate din banii pe care i-am avut în cont la finalul lui 2016 (33,75 mil. = 39 – 5,25).

S-ar compensa o sumă de 6,25 milioane euro.

 

Suma pierdută de Oradea în 2018 ca urmare a măsurilor fiscale

Adunând cât am încasa anul viitor peste nivelul din acest an cu valoarea care nu se va compensa, vom pierde anul viitor 9,25 milioane euro (5,25 mil+ 4 mil).

De unde vor fi luaţi aceşti bani? Din bugetul de investiţii, pentru că la cheltuielile de funcţionare, la iluminatul public sau la curăţenie este practic imposibil să faci reduceri majore. Ce s-ar putea face cu aceşti bani într-un singur an:

  • Un pod peste Crişul Repede şi un pasaj de 4 benzi pe centură; sau
  • Un campus şcolar, nou, cu toate dotările, cum este cel construit pentru colegiul Partenie Cosma; sau
  • Un spital nou, cum este centrul oncologic din Rogerius; sau
  • Reabilitarea a două pieţe cum este Piaţa Unirii; sau
  • Asfaltarea şi modernizarea a 20 străzi de pe deal.

Gândiţi-vă cum ar arăta oraşul peste 5 ani, dacă toate investiţiile de mai sus ar fi realizate.

Dacă nu vom reuşi să corectăm aceste măsuri în anii următori, oraşul şi cetăţenii vor fi privaţi de beneficiile acestor investiţii.

 

Efectele ,,confiscării’’ banilor primăriilor de către guvernanţi

Lipsa investiţiilor publice în marile oraşe va încetini dezvoltarea economică a României. De ce?  Mulţi primari au înţeles că dezvoltarea economică este baza prosperităţii comunităţilor. Constatând că primăria are nevoie de bani pentru a face investiţii pentru oameni şi că impozitul pe venit reprezintă o sursă importantă de alimentare a bugetului local, au făcut demersuri pentru a atrage investitori în localitate. Parcurile industriale sunt un astfel de exemplu.

Cu cât erau mai mulţi angajaţi la firmele din oraş şi cu cât salariile erau mai mari, cu atât aveau venituri mai mari la bugetul local şi se puteau realiza investiţii pentru oameni. Aşa a crescut economic Oradea şi alte oraşe. Dar pentru aceasta au trebuit realizate utilităţile în parcurile industriale şi drumurile, podurile şi pasajele noi. Pentru că investiţiile şi locurile de muncă urmează infrastructura. Aşa se generează noi venituri, care permit ca o comunitate să aibă servicii publice, şcoli şi spitale bune.

În condiţiile în care se vor încasa doar sume mici din impozitul pe venitul angajaţilor, investiţiile publice se vor realiza şi amortiza mai greu. Nu va mai fi un interes să se aloce sume importante către infrastructura grea, de exemplu. Va scădea atractivitatea oraşelor şi vor scădea investiţiile private. Cum firmele din 20 de mari oraşe generează peste 2/3 din PIB-ul României, se va încetini dezvoltarea economică a ţării noastre.

Din oraşele mari se ,,exportă’’ prosperitatea în zonele metropolitane, navetiştii au unde lucra, unde să-şi trimită copiii la facultate, unde să se trateze. Cei care locuiesc în zona rurală au unde să-şi vândă produsele. Aşa au prosperat ţările din vestul Europei cu o bună guvernare, susţinând investitorii şi pe cei care muncesc şi având legi drepte. Nivelul lor de prosperitate ar trebui şi noi să urmărim să-l atingem într-un timp cât mai scurt. Cu aceste măsuri însă, ne vom îndepărta de ţinta noastră.

Când un tren vrea să prindă viteză, se ştie că motorul locomotivei are nevoie de combustibil. Atunci locomotiva va putea tracta vagoanele cu o putere mai mare şi trenul va ajunge mai repede la destinaţie. Că place, că nu place, marile oraşe sunt locomotivele ţării.

Mecanicii nepricepuţi ai României au tăiat însă ,,combustibilul’’ locomotivelor judeţelor şi se vor mira că trenurile vor pierde treptat din viteză şi cine ştie când vor ajunge la destinaţie.

Când călătorii vor sesiza întârzierea, vor schimba mecanicii. Sper să mai fie combustibil iar întârzierea să poată fi recuperată.

Anunțuri