Dezvoltarea economică a Oradiei rămâne o prioritate

Când am fost ales primar, în 2008, Oradea era cel mai puţin industrializat oraş din vestul ţării. Din păcate, în loc să profite de perioada de creştere economică dintre anii 2005-2008, oraşul ratase această şansă, fiind ocolit de marile investiţii industriale, nefiind create condiţii atractive pentru investitori. Impozitele pe proprietate la persoanele juridice erau de 1,6% – cel mai ridicat nivel din regiune, infrastructura deficitară  – şosea de centură, reţele de transport şi utilităţi. Drept urmare, nivelul mediu al salariilor era printre cele mai scăzute din regiunea de nord-vest, principalele activităţi economice fiind cele comerciale şi de lohn.

În această situaţie, a trebuit să vedem pe ce ne putem baza pentru a putea reconstrui economic oraşul. Oradea beneficiază de câteva atuuri: locaţie convenabilă la intrarea în ţară, un stil arhitectural atractiv pentru turişti, cu numeroase clădiri de patrimoniu, la care se adaugă Cetatea Oradea. În plus, există resurse naturale în regiune, precum Crişul Repede sau apa geotermală. Dar acestea în sine nu sunt suficiente. Trebuiau identificate linii de acţiune prioritare, care să asigure dezvoltarea economică a oraşului.

Analizând ce au făcut alte oraşe, am stabilit câteva priorităţi, pe care le-am urmărit în permanenţă – şi ele vor continua să fie prioritare şi în anul 2012. Le voi reaminti pe scurt, în cele ce urmează.

a. Reindustrializarea. În dezvoltarea industrială a oraşului, un rol major îl are atragerea investitorilor externi. Pentru a avea câştig de cauză în competiţia pentru atragerea companiilor din afara oraşului, care să investească în Oradea, era nevoie să le putem oferi amplasamente ieftine, cu infrastructura asigurată în condiţii avantajoase. Am reuşit să înfiinţăm, într-un timp foarte scurt, parcul industrial Eurobusiness, care se dovedeşte de pe acum un succes prin nivelul investiţiilor şi numărul locurilor de muncă create. Până la sfârşitul acestui an, în parcul industrial vor fi introduse toate utilităţile. Crearea de noi parcuri industriale şi extinderea utilităţilor în aceste perimetre vor constitui priorităţi şi în 2012.

În paralel, am adoptat o politică de sprijinire a societăţilor comerciale din Oradea, pentru ca acestea să aibă posibilitatea de a-şi extinde afacerile. În acest sens, am oferit amplasamente ieftine în zonele de dezvoltare pentru relocarea şi dezvoltarea activităţii economice. De asemenea, am urmărit extinderea utilităţilor în zone industriale unde funcţionează societăţi comerciale şi unde acestea erau necorespunzătoare – spre exemplu zona centurii, strada Uzinelor, sau zona din spatele Electrocentrale. Nu în ultimul rând, am redus treptat impozitele pentru persoanele juridice la nivelul celor din municipiile din zonă, acestea ajungând de la 1,6% în 2008, la 1,1% în 2012.

b. Îmbunătăţirea infrastructurii. Existenţa unei infrastructuri adecvate nu e în sine o garanţie a dezvoltării, în schimb inexistenţa ei este un handicap serios. Oradea fiind deficitară la acest capitol, a fost nevoie de eforturi deosebite pentru a aduce infrastructura la un nivel care să permită dezvoltarea în continuare a oraşului.

Ne-a preocupat şi continuă să ne precupe extinderea reţelelor de apă şi canalizare către toate zonele incluse în spaţiul intravilan. Până când nu erau introduse aceste reţele, nu puteam trece la reabilitarea şi modernizarea străzilor.

Am susţinut în permanenţă şi vom continua să susţinem lucrările la centura Oradiei. În acest an, pe finanţări europene, vom demara lucrările aferente pasajelor supraterane ale şoselei de centură, peste cele două drumuri naţionale, Oradea-Arad şi Oradea-Deva.

Pentru asigurarea unei mai bune comunicări între diferitele zone ale oraşului şi descongestionarea principalelor artere, am iniţiat şi finalizat construcţia unor poduri noi peste Crişul Repede şi Peţa, în paralel deschizând şi noi căi de comunicaţie.

De asemenea, un rol major în îmbunătăţirea infrastructurii îl vor avea realizarea noii centrale termice şi demararea, în acest an, a lucrărilor de reabilitare a reţelei de transport şi distribuţie a agentului termic.

c. Îmbunătăţirea continuă a serviciilor publice. Fără servicii publice de calitate, dezvoltarea economică a unui oraş este mult îngreunată. De aceea, ne-am străduit să creăm condiţii civilizate pentru relaţiile cu publicul în Primăria Oradea, construind în curtea instituţiei o modernă sală a ghişeelor şi rezolvând problemele cetăţenilor într-un timp cât mai scurt.

d. Susţinerea elementelor de atracţie ale Oradiei.  E nevoie să urmărim câteva aspecte care să ne ofere un avantaj competitiv în raport cu celelalte oraşe: reabilitarea clădirilor de patrimoniu din centrul istoric, continuarea lucrărilor la cetatea Oradea, atragerea de finanţări pentru punerea în valoare a bisericilor din zona centrală. De asemenea, am început demersurile pentru modernizarea ştrandului municipal care, alături de Băile Felix, să consacre Oradea ca o zonă de recreere folosind izvoarele de apă geotermală. În anul 2012, vor începe şi lucrările de extindere a suprafeţelor pietonale din centrul oraşului; de asemenea, vom crea noi zone de recreere şi divertisment pe malul Crişului Repede. Aceste atracţii, cu cât le vom pune mai repede în valoare, vor atrage turişti în Oradea.

 

Noi abordări

Faţă de abordările de până acum, se impun câteva aspecte noi, care trebuie luate în considerare.

În primul rând, e vorba de pasivitatea Consiliului Judeţean faţă de operarea aeroportului Oradea. Este nevoie de susţinerea prin facilităţi a operării de curse către aeroporturi din ţări europene, în prezent existând doar curse spre Bucureşti. În vederea dezvoltării unor bune comunicaţii cu oraşe din Europa,  Consiliul Judeţean şi Primăria trebuie să colaboreze, unindu-şi resursele pentru acest proiect.

În al doilea rând, se impune cu necesitate susţinerea activităţilor din zonele rurale limitrofe ale oraşului. Acest lucru se poate realiza prin introducerea unor facilităţi pentru producerea produselor agricole şi dezvoltarea unor parcuri industriale în linia a II-a, la 20-40 km de Oradea.

Nu trebuie să neglijăm nici promovarea oraşului Oradea din punct de vedere cultural. Trebuie să ne străduim ca prin organizarea unor evenimente culturale, cum ar fi festivalurile – serbările Cetăţii sau Toamna Orădeană, dar şi prin organizarea altor evenimente, Oradea să devină treptat un creuzet cultural atractiv, cu un profil aparte. Reuşita Sibiului este, în acest sens, un bun exemplu.

Nu în ultimul rând, trebuie să insistăm pe asigurarea unor servicii urbane de bună calitate, importante pentru competitivitatea urbană şi calitatea vieţii – sănătate, educaţie, cercetare şi inovare. Universitatea Oradea are un rol determinant la acest capitol.

Un Crăciun fericit şi La mulţi ani!

Dragi orădeni,

Cu ocazia sfintelor sărbători, vă doresc tuturor multă bucurie alături de cei dragi, sănătate, linişte sufletească şi un an nou cât mai bun.

La Mulţi Ani!

Invitaţie pentru 1 Decembrie

Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, lansez orădenilor invitaţia să petrecem împreună Ziua Naţională a României, laolaltă cu tradiţionala urare “La mulţi ani!”

Programul zilei de 1 Decembrie

• ora 10:00 – 11:00, Statuia Voievodului Mihai Viteazul din Piaţa Unirii: ceremonie militar-religioasă şi depuneri de coroane de flori la statuia voievodului Mihai Viteazul;
• ora 11:00 – 11:30, în faţa statuii Mihai Viteazul: program cultural-artistic;
• ora 11:30, pe platoul din faţa Primăriei se va servi fasole cu cârnaţi, aproximativ 3.000 de porţii;
• ora 18:00, la Teatrul Regina Maria Oradea: „O scrisoare pierdută” de I.L.Caragiale;
• ora 19:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor, concert de muzică populară: Ansamblul Crişana cu invitaţii de onoare Traian Ila, Valeria Cordorean şi Năstăcuţa Iuga.

Totodată, la ora 18:00, în Parcul 1 Decembrie vor fi aprinse instalaţiile de iluminat de sărbători de iarnă, orădenii fiind aşteptaţi să asiste la acest eveniment în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor.

Guvernul ia cu japca banii autorităţilor locale

 Guvernul a pregătit un act normativ, o OUG pentru modificarea Legii 273/2006 privind finanţele publice locale, prin care intenţionează să confişte peste 400 de milioane de euro din veniturile şi aşa diminuate ale autorităţilor locale, pentru a cârpi bugetul de stat pe 2012.

Tehnic, modificările vizează:

- reducerea cotei defalcate din impozitul pe venit, încasat la nivelul fiecărei unităţi administrative teritoriale, şi alocate lunar autorităţilor locale, de la 77% la 71,5%;

- eliminarea impozitului pe veniturile din pensii din baza de defalcare către bugetele locale şi reţinerea acestuia ca sursă definitivă la bugetul de stat.

Reducerea este motivată de Guvern şi prin necesitatea asigurării resurselor necesare finanţării de la bugetul de stat a standardului de cost / elev în învăţământul preuniversitar (aşa cum prevede noua lege a educaţiei naţionale), care include ca element de cost şi finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

Actuala cotă de 77% din impozitul pe venit este defalcată astfel: 44% către bugetul local al localităţii unde îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit, 12% pentru direcţiile finanţelor publice judeţene în vederea echilibrării bugetelor locale, 21% în bugetul judeţean.

Cea mai mare scădere, de 3,5% din fondurile alocate, de la 44% la 40,5%, se produce la nivelul bugetelor locale. Prin modificarea cotelor din impozitul pe venit, bugetele locale pierd un milliard de lei. Guvernul elimină astfel o sursă de finanţare sigură pentru primării, prevăzută clar de lege. În loc ca sumele colectate din acest impozit să rămână în localităţile unde angajaţii au locurile de muncă, într-o pondere cât mai mare, fondurile sunt centralizate la Bucureşti.

Acelaşi act normativ ne asigură că un milliard de lei va fi acordat din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, potrivit noii legi a educaţiei. Evaluarea sumei necesare acoperirii cheltuielilor cu şcolile este absolut arbitrară, deoarece standardul de cost aprobat prin HG. 1618/2009 şi 369/2010 are în vedere exclusiv cheltuiala cu salariile profesorilor/elev, iar până la această dată nu este elaborată o fundamentare a standardului de cost/elev care să vizeze cheltuielile de funcţionare ale şcolilor.

PRELUAREA DE CĂTRE BUGETUL DE STAT A CHELTUIELILOR CU BUNURILE ŞI SERVICIILE AFERENTE UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT DE STAT, ÎNCEPÂND CU ANUL 2012

Cota din impozitul pe veniturile din pensii, care nu va mai intra în baza de defalcare pentru bugetele locale, anul viitor, depăşeşte 835 milioane lei. În loc ca banii luaţi de la pensionari să fie folosiţi de primării pentru îmbunătăţirea vieţii acestora, Guvernul pune stăpânire şi pe aceşti bani. Fără să fundamenteze necesitatea acestei reduceri şi să precizeze cum va utiliza această sumă, având în vedere practica guvernului Boc, redistribuirea fondurilor luate cu japca se va face, cel mai probabil, clientelar.

Dacă retorica guvernamentală invocă regionalizarea şi descentralizarea şi reclamă decizii luate aproape de cetăţean, soluţiile propuse prin această ordonanţă de urgenţă nu descentralizează sistemul şi nici deciziile. Această propunere de modificare a legii finanţelor publice locale reprezintă în fapt o nouă încălcare a autonomiei locale şi o lovitură dată autorităţilor locale din România.

IMPACTUL MĂSURILOR PROPUSE ASUPRA BUGETULUI LOCAL

În privinţa cotelor defalcate din TVA, acestea au avut o creştere constantă în anii anteriori, devenind cea mai importantă sursă de venituri proprii. În 2010, ca urmare a reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, scăderea estimată a bugetului local a fost de 6.300.000 lei. În anul 2011, s-a redus cota cuvenită bugetelor locale de la 47% la 44%, scăderea estimată fiind de 7.000.000 lei.

Ca urmare a reducerii cotei cuvenite bugetului local de la 44% la 40,5%, veniturile proprii ale oraşului vor înregistra o scădere cu 8.600.000 lei. Totodată, decizia Guvernului de a nu mai aloca bugetului local sumele rezultate din impozitul pe veniturile din pensii se va reflecta într-o diminuare a veniturilor proprii cu încă 8.600.000 lei. Dacă aceste măsuri vor fi adoptate, estimăm pentru anul 2012 o scădere a veniturilor totale cu 17.200.000 lei, ceea ce înseamnă că nu vom avea suficienţi  bani pentru continuarea proiectelor începute în municipiu şi dezvoltării economice a  acestui oraş.

Măsurile care se pregătesc acum sunt în contradicţie totală cu intenţia punerii în practică a unei descentralizări eficiente. Cum putem vorbi despre autonomie, dacă autorităţile administraţiei publice locale nu vor avea asigurate finanţele pentru exercitarea competenţelor, pe care tot legea le stabileşte?

Stelian Tănase ţine o conferinţă la Primăria Oradea

Cunoscutul scriitor, jurnalist şi analist politic Stelian Tănase a fost invitat de Fundaţia Academia Civică să ţină o conferinţă la Oradea, eveniment la care orădenii interesaţi sunt invitaţi să participe. Conferinţa este intitulată “Elite şi societate în tranziţia din România” şi are loc miercuri, 5 octombrie, la ora 16:30, în Sala Mare a Primăriei Oradea.

Evenimentul face parte din proiectul „Conferinţele Academiei Civice – 2011″, desfăşurat în parteneriat cu Primăria Oradea.

Deciziile proaste ne costă pe toţi

Guvernanţii ne spun că trebuie să strângem şurubul pentru că nu mai sunt bani. Am putea accepta acest lucru dacă am vedea că deciziile guvernamentale sunt logice şi eficiente. Că banii, puţini cât sunt, sunt alocaţi către investiţii utile. Din păcate acest lucru nu se întâmplă. Am să vă dau două-trei exemple de investiţii în judeţul Bihor, făcute fără cap şi fără coadă.

 

Blocuri ANL, în sate cu câteva sute de locuitori

• Blocuri ANL pentru tineret, sat Mişca, comuna Chişlaz. Valoare investiţie 6.848.333 lei. Număr locuitori: 1.021.

• Blocuri ANL pentru tineret, sat Şimian. Valoare investiţie 920.000 lei. Număr locuitori: 2569.

E puţin probabil ca cei de la ţară să se înghesuie să locuiască în aceste blocuri. E puţin probabil să fie funcţionale blocurile, cât timp nu există reţele de utilităţi operaţionale în satele respective.

Asta în timp ce în Oradea, încă din 2008, primăria a pus la dispoziţia ministerului terenul pentru construcţia a trei blocuri ANL cu 132 de apartamente şi, cu toate că din 2010 există şi autorizaţia de construcţie în acest sens, deşi avem peste 1000 de cereri de la tineri care ar putea trăi şi lucra mai bine în Oradea, guvernul n-a făcut nimic.

Din păcate, pentru Oradea n-au fost bani pentru blocuri ANL.

 

Săli de sport în sate fără şcoli

• Sală de sport, sat Petrileni, comuna Rieni. Valoare investiţie: 2.500.000 lei. Număr locuitori: 571.

• Sală de sport, teren de handbal şi 150 locuri pentru spectatori, sat Poienii de Jos, comuna Bunteşti. Valoare investiţie: 3.1oo.000 lei. Număr locuitori: 630.

În aceste săli de sport ar urma să se antreneze „tinerii pensionari”, pentru că ori n-au fost şcoli în aceste sate, ori ele s-au închis. Când îşi vor duce vacile la păşune (dacă mai au), bunicii vor face un popas pentru o miuţă în sala de sport. Iar frunza de la reclama doamnei Udrea se referă probabil la bălăriile de lângă sală.

În schimb, în Oradea guvernul n-a considerat că trebuie să facă măcar o sală de sport.

În cartierul Nufărul, de exemplu, nu există decât o sală de sport la liceul Onisifor Ghibu. Se poate face o sală în zona Salca, de lângă Lotus, care să fie înconjurată de o zonă verde. Îi vom da autorizaţie chiar dacă vor să fie vopsită în portocaliu. Partidele care pot influenţa deciziile guvernamentale au luat mai multe voturi din Oradea la alegerile anterioare decât în aceste sate. Dacă nu pentru Oradea, dar măcar din respect pentru votanţii lor, ar putea susţine un astfel de proiect.

Nici pentru şcolile orădene nu sunt bani. Cu toate că construirea de campusuri şcolare este un program naţional care ar fi trebuit finanţat de guvern, pentru clădirile Colegiului Partenie Cosma nu s-au găsit fonduri. N-a contat că elevii acestui colegiu au rămas pe drumuri. Bugetul Oradiei are totuşi posibilitatea ca treptat-treptat să construiască această şcoală. Sper ca la toamnă corpul principal de clădire va fi gata şi cursurile vor putea începe în locaţia nouă de lângă Grădina Zoologică.

Sigur, fiecare partid politic încearcă să susţină proiecte în bazinele electorale sau în localităţile în care au primari. Se puteau face mai multe blocuri ANL şi încă câte o sală de sport la Ştei, la Salonta sau la Marghita. Acolo erau măcar folosite. Dar soluţiile hotărâte de guvernanţi n-au nicio justificare. În loc ca banii alocaţi cu aceste proiecte să fie direcţionaţi cu rost, practic banii au fost irosiţi. Avem astfel mai puţine blocuri ANL în Oradea, mai puţine săli de sport  – şi mai puţin din toate pentru că trebuie să compensăm această lipsă de investiţii cu banii orădenilor. Cu aceşti bani am fi putut face alte lucruri.

Prostia nu are culoare politică. Iar deciziile proaste ne costă pe toţi.

Sărbători fericite!

O frumoasă victorie a baschetbaliştilor orădeni

Baschetbaliştii noştri de la CSM Oradea au obţinut sâmbătă o victorie binemeritată în faţa echipei din Otopeni, după un meci frumos. Rezultatul ne-a adus pe locul 6 al sezonului regulat din Divizia A, urmând ca în turneul de play-off să jucăm cu Gaz Metan Mediaş.

Este cea mai bună perfomanţă a baschetului orădean de la înfiinţarea CSM, în 2003. Întreaga echipă merită felicitările noastre, alături de antrenorul Cristian Achim. De asemenea Florin Birta, preşedintele CSM şi Şerban Sere, managerul echipei.

Publicul iubitor de baschet merită şi el felicitat, pentru susţinerea entuziastă.

Ţin să-i mai amintesc aici şi pe Gheorghe Vajai (Gavella), principalul finanţator alături de Consiliul Local, precum şi pe Răzvan Chiriac (Kiss FM), pe care suporterii îl ştiu ca Leone, mascota echipei.

Aş vrea cu acest prilej să-i invit pe orădeni să susţină CSM Oradea, venind în număr cât mai mare la meciurile echipei.

O politică economică corectă. Un angajament respectat

Luni, 24 ianuarie 2011, s-a deschis oficial prima fabrică din Parcul Industrial Oradea. Grupul coreean ShinHeung, unul dintre furnizorii principali ai Samsung, a inaugurat prima investiţie în România. Pe o suprafaţă de 3 hectare s-a construit în cursul anului 2010 o hală industrială unde sunt instalate linii de ştanţare metale, linii de injecţii mase plastice şi alte linii de asamblare. Valoarea totală a investiţiilor este de 30 milioane euro.

La deschidere, peste 450 de angajaţi lucrau în noua fabrică. Oficialii companiei coreene au declarat că vânzările estimate în 2011 se vor ridica la peste 40 milioane de euro iar numărul de angajaţi va ajunge la 700. Previziunile pentru anul 2012 sunt de 60 milioane de euro vânzări şi peste 900 de angajaţi.

Această inaugurare confirmă justeţea proiectului parcului industrial, proiect demarat la sfârşitul anului 2008.

În toamna anului 2008, printr-o ordonanţă de urgenţă, Guvernul Tăriceanu transfera Oradiei 120 ha de teren, pe şoseaua Borşului. Un teren în paragină, de la fosta staţiune de cercetare, pentru a fi amenajat ca parc industrial.

În luna decembrie 2008, am obţinut statutul de parc pentru amplasamentul respectiv. Până în primăvara anului 2009, au mai fost rezolvate unele probleme juridice şi, cu unele amânări de natură politică, legea prin care se consfinţea transferul definitiv către oraş a fost adoptată şi promulgată.

Pe fondul crizei economice se auzeau voci critice cu privire la succesul parcului. Că nu vor veni firme care să investească. Că dacă la Borş parcul nu este ocupat, de ce ar merge lucrurile la Oradea.  Cei care am crezut în acest proiect nu am dezamăgit, am trecut peste blocaje şi şicane şi am mers mai departe.

În vara anului 2009 a fost organizată prima licitaţie pentru parcelele din parc. Până în prezent, în urma mai multor licitaţii desfăşurate şi în 2010, 21 de firme au contracte pentru parcele. Din cele 100 hectare care pot fi concesionate efectiv, 38 de hectare sunt deja contractate.

În anul 2010 s-au demarat construcţiile de hale de către o parte din firme. Ele se găsesc în diferite faze de construcţie iar în acest an o bună parte vor fi finalizate şi se va începe producţia.

Valoarea investiţiilor aferente parcelelor contractate se ridică la peste 40 milioane de euro iar estimarea în ceea ce priveşte numărul de angajaţi care vor lucra la aceste fabrici este de peste 1000 la sfârşitul anului 2011 şi de aproape 2000 la sfârşitul anului 2012.

Din cele 21 de companii prezente în parc, o parte sunt firme care nu au activat pe piaţa română iar o parte sunt firme locale care îşi relocă activităţile sau îşi măresc capacitatea de producţie. Domeniile principale de activitate sunt producţia de subansamble electronice, mecanice sau masele plastice.

Anul trecut, Primăria Oradea a introdus în parc apa şi curentul electric şi s-a amenajat peste 1 km de drum balastat pentru a se putea începe construcţia halelor. Am pregătit proiectul cofinanţat din fonduri europene pentru realizarea integrală a utilităţilor la toate parcelele: apă, canalizare, curent electric şi asfalt.

Proiectul de finanţare din fonduri europene a fost semnat la începutul acestui an şi în primăvară vom putea începe lucrările. La sfârşitul anului 2011 vom finaliza cea mai mare parte a acestora. E un angajament luat faţă de cei care investesc în parc.

În 2010 am derulat şi prima campanie de promovare a parcului în presa economică naţională, în emisiuni TV de afaceri şi prin ambasade.

După doi ani de muncă se văd primele rezultate: prima fabrică, noile locuri de muncă şi impozitele suplimentare încasate la bugetul local.

În paralel cu amenajarea parcului industrial, pentru a relansa economia locală, Primăria a mai pus în practică două elemente importante:

- Impozitele pe clădiri în cazul firmelor au fost reduse treptat de la 1,6% pe an în 2008, la 1,4% în 2009, 1,2% în 2010 şi 1,1% în 2011, în aşa fel încât să fim municipiul cu cele mai mici impozite pentru companii din zona de vest a României. În 2008, de exemplu, Clujul şi Timişoara aveau impozite de 1 şi 0,75% faţă de noi. Nu e de mirare că această situaţie nu ne avantaja.

- O atitudine deschisă şi onestă faţă de companii şi cetăţeni. Transparenţă, diminuarea blocajelor, soluţionarea rapidă a solicitărilor şi colaborarea cu firmele şi cetăţii au făcut ca percepţia oamenilor de afaceri asupra primăriei şi oraşului să se îmbunătăţească.

Mă bucur că un angajament asumat – parcul industrial – devine realitate. La mulţumesc tuturor celor care au muncit pentru acest proiect: Delia Ungur şi echipa din primărie cu care a colaborat, colegii de la Dezvoltare pentru proiectul cu finanţare europeană pentru utilităţi, firmelor care au investit în parc.

Mai este de lucru la finalizarea proiectului, însă de acum înainte suntem pe linie dreaptă.

În anii următori, această politică îşi va arăta efectele pozitive: mai multe locuri de muncă pentru orădeni şi bihoreni, mai multe şanse pentru tinerii noştri, venituri mai mari la bugetul local. Pe scurt, un plus de prosperitate.

Mesaj de Anul Nou