De ce e bine să votăm la europarlamentare?

Duminică, în 25 mai, vom avea alegeri europarlamentare. După cum stau lucrurile, prezenţa la vot va fi destul de scăzută. Asta pentru că, în ultimii 20 de ani, lumea politică s-a îndepărtat tot mai mult de cetăţeni. Cei care au fost la putere şi nu au făcut nimic sau nu şi-au respectat promisiunile, nu mai sunt crezuţi.

Şi parcă, în această perioadă, unii politicieni fac tot ce e posibil ca oamenii să nu meargă să voteze. Când cei mai importanţi oameni în stat, preşedintele şi premierul, se ameninţă cu puşcăria şi se jignesc reciproc, ce să mai creadă românul de rând despre calitatea celor care ne reprezintă şi despre rostul votului?

Există apoi percepţia că alegerile europarlamentare nu ne afectează în mod direct. În timp ce la alegerile locale ne votăm primarul, care ne-ar putea asfalta strada iar la cele generale susţinem măsuri economice – cum ar fi majorarea salariilor – cu şanse imediate de îmbunătăţire a vieţii, europarlamentarele dau impresia că nu ne afectează viaţa de zi cu zi.

În realitate, depindem mult de Uniunea Europeană, din punct de vedere economic – politici bugetare, investiţii, alocarea de fonduri europene – dar şi politic, căci instituţiile europene s-au dovedit nu o dată o forţă puternică ce s-a opus derapajelor din politica noastră internă. Cele mai mari investiţii în Oradea, după 1989, le vom face anul acesta şi anul viitor din bani europeni: realizarea unor drumuri noi, înlocuirea reţelelor de termoficare, construcţia noii pieţe Rogerius şi multe altele. Gândiţi-vă în ce situaţie ar fi fost România astăzi, dacă n-am fi membri ai Uniunii Europene, în condiţiile situaţiei din Ucraina şi a acţiunilor Rusiei ?

Parlamentul este singura instituţie a Uniunii ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct. Alegătorii din România care se vor prezenta la urne pe 25 mai îi vor alege pe cei 32 de deputaţi români, din cei 751 de parlamentari câţi sunt în Parlamentul European din toate ţările europene. În condiţiile în care, de multe ori, România este privită ca o ţară de mâna a doua, nu ne este totuna cine ne reprezintă şi cum fac acest lucru. De negocierile pe care le duc aceştia şi guvernul nostru cu partenerii europeni va depinde de ce se va ocupa comisarul european propus de România în anii următori. Va putea să gestioneze un domeniu important, din care să influenţeze politicile europene şi să facă ceva pentru noi, sau va ocupa un portofoliu secundar, poziţie din care nu va putea face mare lucru. Prin activitatea lor, europarlamentarii noştri vor pregăti şi preluarea de către ţara noastră, în 2019, pentru 6 luni, a preşedinţiei Consiliului European.

Membrii Parlamentului European vor stabili politicile europene în următorii 5 ani, tot ei urmând să aleagă şi noul lider al „guvernului” european, pe preşedintele Comisiei Europene, pentru că jocul european nu e numai pe ţări, ci şi pe familii politice: populari, socialişti şi liberali. Familia liberalilor europeni este reprezentată în România de Partidul Naţional Liberal.

Una dintre aceste familii europene, funcţie de voturile obţinute, va avea şansa de a da preşedintele Comisiei Europene. În Europa se desfăşoară deja multiple runde de dezbateri între principalii candidaţi la şefia Comisiei: Jean-Claude Juncker – Partidul Popular European (PPE), Martin Schulz – Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), Guy Verhofstadt – Liberalii şi Democraţii Europeni (ALDE). Temele prioritare de dezbatere sunt economia şi combaterea şomajului, dar sunt luate în discuţie şi problematici ca emigraţia sau extinderea UE.

Candidatul ALDE, Guy Verhofstadt se pronunţă pentru accelerarea integrării europene ca o soluţie pentru problemele economice. Liberalul european consideră că UE are nevoie de o uniune bancară, pentru a opri criza creditelor, astfel ca fondurile băncilor să fie deblocate şi transferate din nou în economia reală. Verhofstadt susţine că e nevoie şi de o piaţă unică a capitalurilor, pentru a spori lichidităţile şi a coborî ratele dobânzilor, fiindcă deocamdată avem 28 de pieţe de capital diferite, iar dacă ai un proiect de investiţie într-o ţară, nu poţi folosi ca garanţie colaterală sau ipoteca o proprietate pe care o ai în altă ţară. Tot el propune crearea unei comunităţi energetice europene şi unificarea pieţei digitale, telecom.

Politicile promovate de viitorul preşedinte al Comisiei Europene vor avea un rol decisiv asupra evoluţiei ţărilor UE în următorii ani.

Alegerile europarlamentare sunt aşadar o ocazie unică de a ne asuma, prin vot, rolul de membri ai comunităţii statelor din UE şi de a putea influenţa politicile europene în beneficiul politicilor naţionale.

De aceea, vă îndemn să vă prezentaţi în număr cât mai mare la alegerile din 25 mai. Votând pentru un partid sau altul, vom fi reprezentaţi la Bruxelles de acel partid.

Prezentându-ne în număr cât mai mare la vot, arătăm în fond că ne pasă de UE. Indiferent de opţiunea noastră politică, votul nostru este de fapt unul de sprijin pentru Uniune.