Etichete

, , , , , , ,

Suntem la finalul unui mandat şi este normal să facem o trecere în revistă a proiectelor pe care USL le-a propus spre dezbatere publică. Strategia noastră de dezvoltare atinge câteva probleme importante ale municipiului pentru perioada următoare.

Nu vom spune oamenilor ceea ce le-ar plăcea să audă, ci ceea ce trebuie să ştie. Vom prezenta proiecte pe care trebuie să le cunoască şi pe care le vom prezenta punct cu punct.

Creşterea economică – motorul dezvoltării

Viziunea noastră este aceea ca Oradea să devină în anii următori un oraş al prosperităţii şi al dezvoltării. Proiectul nostru este că trebuie să fim conştienţi că motorul dezvoltării este creşterea economică. Fără aceasta nu se poate realiza nimic.

Din cele 50 de milioane de euro venituri proprii ale Primăriei Oradea, 42% sunt realizate din impozitele pe salariile încasate de la angajaţii din municipiu. Deci dacă dorim să facem poduri, să facem parcuri, să mărim subvenţiile sau să facem orice fel de proiect în municipiu, acela trebuie să se bazeze pe resurse. Restul sunt poveşti.

Sigur că locurile de muncă în Oradea nu le face primăria, ci companiile private. Dar primăria şi companiile sunt ca într-o piesă de teatru: noi ne ocupăm de decoruri, iar companiile sunt actorii economici. Dar o piesă poate fi mai bună sau mai proastă, în funcţie şi de decorul în care actorii joacă. Aşa că ceea ce avem de făcut în perioada următoare, indiferent cine ar fi primarul municipiului Oradea, este să atragem investiţii şi să creem locuri de muncă – ceea ce am făcut şi în acest mandat, prin înfiinţarea parcului industrial. Pentru că aici rezultatele nu vin de pe o zi pe alta: decizia unei companii de a se localiza într-un oraş sau o regiune se ia după şase luni sau chiar un an de zile de studiere a condiţiilor, urmează apoi perioada de acordare a autorizaţiilor de construcţie şi construcţie efectivă.

S-a dovedit că într-o perioadă de criză economică, în care fluxurile de capital înspre România s-au redus de aproximativ 8 ori faţă de anii de creştere economică, în fiecare an s-au realizat investiţii de 20-30 de milioane de euro, ceea ce a făcut ca din cele 110 hectare care sunt disponibile parcul industrial, astăzi să avem 50 de hectare ocupate, ca urmare a celor 28 de contracte încheiate, iar 7 dintre firmele care au încheiat contracte să-şi fi început activitatea, ceea ce a avut ca efect înfiinţarea a peste 1200 de locuri de muncă noi. Iar o dată ce compania americană Plexus îşi va finaliza în cursul anului viitor investiţia, o dată ce şi celelalte companii vor finaliza proiectele lor, vom avea alte câteva mii de locuri de muncă în anii următori în acest parc.

S-a dovedit deci că este o măsură corectă. Şi acest lucru trebuie să-l facem şi în continuare. E nevoie să acordăm amplasamente ieftine companiilor care vin să se localizeze în Oradea, dar şi celor care sunt deja în Oradea şi vor să-şi dezvolte afacerile. La Parcul industrial 2, la care în aceste zile vom primi statutul de parc din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost finalizată deja prima licitaţie, iar din cele 24 de parcele, 7 au fost deja contractate de către companii din Oradea. Acest parc are amplasamente mai mici, de la 4000 de metri pătraţi pâna la 2,4 km pătraţi.

E nevoie apoi de cel de-al treilea parc, care este în curs de realizare din punct de vedere al studiului de fezabilitate, este cel din spatele CET-ului, pe şoseaua Borşului. De asemenea trebuie să dezvoltăm alte zone, pe care le-am prevăzut în strategie. În aceste 6 luni, în care guvernul USL este administratorul României, să încercăm să preluăm printr-o hotărâre de guvern CET-ul 2 abandonat, din zona Metro – Nufărul, pentru că acolo avem 140 de hectare de teren şi putem folosi platformele betonate, posturile de transformare, reţelele de apă şi de canalizare pentru a dezvolta o nouă zonă industrială, unde să fie create încă câteva mii de locuri de muncă în Oradea. Trebuie să punem ceva în locul a ceea ce s-a distrus în aceşti ani: Înfrăţirea, Sinteza, Alumina, Fabrica de lapte etc. Pentru că doar producând în Oradea şi vânzând pe alte pieţe vom aduce bunăstare în acest oraş. Restul sunt poveşti.

E nevoie apoi să introducem utilităţi în aceste parcuri industriale şi să modernizăm drumurile care duc spre ele, cum e drumul uzinal. Aceasta va fi politica pentru anii următori: să creem condiţii atât pentru firmele din Oradea care doresc să se dezvolte, cât şi pentru cele care vor să vină aici, în aşa fel încât zonele industriale din Oradea să fie atractive. Comportamentul nostru faţă de companii va fi acela pe care îl avem şi astăzi – de corectitudine, de echidistanţă şi de transparenţă.

O infrastructură de bună calitate

O altă direcţie importantă pe care este nevoie s-o aibă oraşul în vedere este cea legată de o infrastructură de bună calitate. V-aş ruga să vă aduceţi aminte de proiectul şoselei de centură, pe care guvernul Tăriceanu l-a iniţiat în 2008 pe patru benzi şi despre care un om politic spunea că nu e bun, că nu este nevoie decât de două benzi. Astăzi veţi constata că şi cele patru benzi devin insuficiente. Dacă o infrastructură bună nu garantează dezvoltarea unei regiuni, una proastă sigur o trage înapoi. De aceea partea aceasta de infrastructură care înseamnă drumuri, poduri, reţele de apă şi canalizare este absolut necesară pentru a putea dezvolta un oraş sau o regiune.

Trebuie să avem în vedere câteva lucruri pe care Primăria Oradea le va susţine pentru a fi finanţate ori de Ministerul Transporturilor, ori pentru a fi finanţate din bugetele locale. L-am dus pe ministrul Silaghi pe centură, pentru a-i arăta care sunt aceste probleme şi care sunt restanţele Ministerului Transporturilor la lucrările de la centură. Am convenit scoaterea la licitaţie a pasajului suprateran peste calea ferată, care va lega zona de intrare în Oradea dinspre Oşorhei. De asemenea trebuie să realizăm prin finanţări europene cele două pasaje supraterane peste intersecţiile cu drumurile naţionale Oradea-Arad şi Oradea-Deva. Aceste proiecte le avem realizate din bugetele locale.

Un alt lucru important pe care trebuie să-l avem în vedere pe şoseaua de centură sunt trecerile din zona străzilor Ciheiului-Apateului, unde ani de zile au fost accidente din cauza acelor soluţii nefericite de trafic şi unde trebuie realizate pasaje supraterane în următorii ani, printr-un parteneriat între CNADNR şi Primăria Oradea.

Anul acesta, la sfârşitul lunii august, este prevăzută finalizarea podului peste Criş în zona Făcliei-Dragoş Vodă. Podul se realizează printr-un parteneriat cu o companie privată, ea urmând să realizeze podul, iar primăria rampele şi giraţia care le va conecta la Calea Clujului. După finalizarea acestui pod, e nevoie să legăm acest important nod de circulaţie cu o linie rutieră de cartierul Oncea, drum care urmează să fie finanţat fie din fonduri europene, fie din bugetele locale. Acest drum îl vom susţine şi îl vom face, pentru că el va avea două efecte: pe de o parte, un acces mult mai bun dinspre zona de dealuri spre oraş, pe de altă parte decongestionarea bulevardului Magheru.

În ceea ce priveşte reţelele de apă şi canalizare, în anii următori este nevoie să introducem reţelele în cartierele vechi. În Ioşia mai avem 52 de străzi neasfaltate, care au nevoie de înlocuirea reţelelor de apă care sunt de azbest. Acestea vor fi înlocuite prin proiectul Aparegio, în valoare de 35 de milioane de euro, proiect contractat şi în curs de derulare. De asemenea trebuie să extindem reţelele şi în alte zone, cum este Grigorescu, atât prin acest proiect, cât şi prin protocolul pe care îl avem încheiat cu Ministerul Mediului, în care 25% din lucrări sunt finanţate de primărie şi 75% de minister şi care mai are încă doi ani de derulare. Acestea sunt finanţările care vor asigura accesul tuturor orădenilor la reţelele de apă şi canalizare.

(click pentru partea a II-a)

Anunțuri